Ochi de sticlă

(Photo from softsolder.com)

M-am îndrăgostit de un dinte de sticlă maronie

lăsat orfan de neglijența unei sacoșe de hârtie,

l-am invitat la o discuție sub cer senin,

m-a mușcat de deget, lăsând în urmă o șoaptă de rubin,

am căzut pradă celei mai la îndemână uimiri,

nu mai întâlnisem pe nimeni care să se înțeleagă cu soarele din priviri,

i se agăța de lumină, o dădea peste cap,

îi cerșea arsura cu tentă de harap,

după care îi întorcea spatele și un deochi,

plesnindu-i strălucirea înapoi peste ochi,

mă scotea din minți să văd așa curaj

la o frântură de prinț, considerat ambalaj.

M-am îndrăgostit de-o sclipire abandonată de minte,

într-o după-amiază ce se recomanda domnișoară fierbinte.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.