Găști

(Pinterest)

Lumea e o congruență de nepotriviri. Oameni de luat în seamă, ridicați peste a fi de-o seamă, care până la trecerea la umbre mă disprețuiau, mă sfidau, mă luau la un fel de bâză ecologică azi mi se declară interesanți, interesați de un vot de încredere și de un translator. Le-aș spune spirite de masoni dar modestia supraviețuitorilor mi-a blocat deja o parte din idei. Întreaga societate e coruptă. Te poți afilia la orice construcție umană fără afinități, fără idee, doar împingând de la spate porcul, fie el mită sau donație. Partea executivă e parțial luminată, secretul se ferește de Polichinelle mai ceva ca de tămâie. Banii vorbesc, locurile se moștenesc sau se înfrățesc, interesele tac. Tăcerea e de aur. Paradoxal și adevărul e mut, ca o lebădă. Nu am nimic cu masonii, în comun, ei locuiesc în propriul lor extraordinar, eu sunt doar un număr prim. Plătesc pentru privilegiu. Când vorbesc de găști nu am să le numesc de securiști, de masoni, de inițiați, de potenți, de acaparatori ai ideii de Dumnezeu. Toți ne folosim de umor, dar foarte puțini pot duce mai departe bunul simț al umorului. Am să-i numesc pe toți atotcunoscători, pe scurt IQ-iști. Parțial e adevărat, suntem prea scurți ca să-l egalăm pe Dumnezeu.

Am să-i plătesc totuși restanțele la lumină Eminescului. Eminescu a fost împins de cealaltă parte a sorții de mult mai influenții săi prieteni. Unii admit că era vorba de masoni. Tot un mason, înclin să cred, era și tiparul de Mengele care i-a lăsat creierul la prăjit, pe pervaz, după o savuroasă autopsie. Nu putuseră să-i fure sămânța care făcuse ca sublimul să i se gudure pe la picioare. (Până și azi se cercetează trupul, supus morții, al creierului sperând să se reveleze formula genialității.) Poate că satisfacția scurtării vieții și implicit a operei a racordat păcatul invidiei și frica de a nu se atinge adevărul la conștiință, astfel încât celebritatea i-a fost cultivată postum, delicios de amplu. Regret? Da. Eminescu a ajuns să se confunde cu patriotismul, a acaparat toată poziția de simbol, juriul s-a văzut nevoit să se întoarcă la locul faptei. A venit timpul să i se facă vânt din conștiințele copiilor. Progresul ajută, oricând îți poți cumpăra un megafon, nici măcar nu trebuie să plătești prea mult. Lumea s-a schimbat, vestimentar. Fiii lui Dumnezeu continuă să moară răstigniți pe cruce. Ce s-o mai fi întâmplat cu Inchiziția? Îi ador pe inventatorii jocului de Bingo!

Zilnic aud de IQ, IQ și alt IQ. Valoarea omului raportată la mental. Depinde totuși de ambient, de ce parte a cearceafului, de foame, de sete, de nevoi primare, frustrări sexuale, de tipul de întrebări din ziua testului. Doar ciudații mai vorbesc de IQ sentimental. E ceva inimaginabil de frumos în starea de prostie relaxată! Ea se poate instala, chiar dacă temporar, la toate nivelurile de inteligență, devenind de-a dreptul teatrală.

Fără echilibru între mental și emoțional nu-ți poți alege destinul. Nici măcar marca de GPS. Mulți încearcă să-și mutileze emoționalul pentru a-și incita mentalul la ideea de absolut. IQ-iștii au trădat ideea de adevăr, dar se acoperă cu umbra lui de glorie.

De ce nu mă pot împăca cu ideea de săraci cu duhul? Când și de ce renunți la ce ești pentru ce ai? Există libertate de gândire în cadrul unei organizații supuse regulilor și promisiunii de obediență? A fost omul vreodată bun? Dar răzbunările, sunt ele răzbunabile? Crimă pasională echilibrul!


Un gând despre “Găști

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.