Tânguire pe pervaz de înserare

Mă păcăleai cu primăvara gustului anorexic de lămâi, dar alergai în fulgi de zahăr când îți strigam să mai rămâi, un vis tuciuriu te ademenea ciupind o scripcă prăfuită, toamna-mi dădea târcoale, atârnam de-un fir de ispită, îngeri de albuș ne jucau șotron pe urechi, o coastă mă-nțepa în inimă stârnind gânduri perechi, îmi promiteai … Mai mult Tânguire pe pervaz de înserare

Iminențe

Când te pensionezi până și din fericire nu-ți mai rămân decât pereții casei și niște povești pe care le poți schimba după cum îți face plăcere, nu mai contează, nu prea mai e nimeni prin preajmă să te acuze de minciună. Dacă te mai țin picioarele, îți cauți de drum. La piață, pe la ghișee, … Mai mult Iminențe

Pe lipsa ta

Pe lipsa ta de fermitate, pe starea-mi de-austeritate, pe gândul meu, lăsat șomer, pe-o ignoranță de echer, o rudă de scamatorie a convertit o mercerie într-un azil de timp pierdut, tratând secunde de-nceput. Pe Eva zilelor de ieri Adam s-a scurs în nicăieri și din stigmatul de pereche a mai rămas doar o ureche.

Stăpâna câinelui

Petrecerea ocupase toate colțurile casei. Gălăgioasă și cu setea-i încă nepotolită. Habar nu aveam ce căutam acolo. Mă invitase o colegă de birou, din politețe, mă nimerisem pe lângă filtrul de cafea când făcuse anunțul. Toată lumea se entuziasmase. Pe mine nu mă invita nimeni nicăieri, niciodată. Sunt o ciudată, nemăritată și pe deasupra și … Mai mult Stăpâna câinelui

De da sau nu

Am curajul să îți spun pe nume, numai tu nu îndrăznești să mă rostești, în orice surâs, în tăceri, te ascunzi de lume, eu smulg de pe margarete silabe, implorându-le să-mi spună că mă iubești. Minutele mele caută, în ore, freamătul tău, Ifigenii de ceară ard drumul înapoi acasă, trupul cuvântului încovoaie starea de rău, … Mai mult De da sau nu

Febră

Cutele frunții clocotesc a furtună, pe cerul gurii un murg cerșește timp, la trap, pe vârful limbii s-a trezit din somn o semilună, la stâlpul urechii o șoaptă-i biciuită de-un satrap, axilele-mi plâng, pe stomac s-a lăsat o mirare, îmi freamătă viața prin vene, atunci de ce simt că mor? Din întuneric un sărut se … Mai mult Febră

Sacrificiu

Tăcerea s-a mâhnit și s-a destrămat în capete de ață, rana i s-a deschis de la inimă până la buric, în coșul pieptului clocea niște ore o dimineață, de stomac îi atârna un regret de nimic. – Acum ai destulă lumină? Ceara topise piciorul de lumânare, mai aveam de descâlcit niște încrucișări de rimă, de-a … Mai mult Sacrificiu