Stăpâna câinelui

(Photo from moje-roszypane-mysli15.bloog.pl)

Petrecerea ocupase toate colțurile casei. Gălăgioasă și cu setea-i încă nepotolită. Habar nu aveam ce căutam acolo. Mă invitase o colegă de birou, din politețe, mă nimerisem pe lângă filtrul de cafea când făcuse anunțul. Toată lumea se entuziasmase. Pe mine nu mă invita nimeni nicăieri, niciodată. Sunt o ciudată, nemăritată și pe deasupra și obeză în principii. Scorțoasă. Nu știu ce o apucase să mă invite, de obicei mă ignorau. Am dat din cap, luată pe nepregătite, ba a doua zi m-am grăbit să-mi cumpăr și o rochie nouă.

Nici la dans nu mă prea pricep, deși în filme personajul principal măcar atât știe să facă. Sunt personaj secundar în propria mea epopee. Pentru că mai mult încurcam, am chemat un taxi. M-am furișat prin spatele casei, mă lovește muțenia când trebuie să dau explicații. Sunt ceea ce descurcăreții numesc, fără remușcări, o proastă.

Taximetristul mă aștepta cu portiera deschisă, făcuse un efort și coborâse de la volan. Ar fi trebuit să-mi dea de gândit, acest gen de galanterie nu mai vrea să aibă de-a face cu niciun mijloc de transport. Era și vorbăreț. Începuse să mă descoase, deși țineam strâns de tiv. Locuiam într-unul din satele din jurul orașului. După ce am lăsat în urmă aglomerația, evitând cu ridicări de umeri tirul de întrebări, luminile s-au rărit, lanurile de porumb puseseră galbenilor pănușele pe ochi. Taximetristul s-a înveselit, făcând posibilă o exacerbare a exaltării deja existente și m-a invitat la o reglare de hormoni. Ghicise, din frământatul mâinilor mele, condiția de fată bătrână. Se simțea generos. Deși nu-mi stă în fire mi-am găsit imediat glasul, iminența pericolului îmi pusese pe foc coardele vocale. I-am cerut să oprească. A făcut-o. Brusc. Asfaltul a lăsat cicatrici pe buzele pneurilor. A demarat înainte de a apuca să-i trântesc portiera. Am înjurat, deși uram s-o fac. Dar eram pe nicăieri și nu era nimeni prin preajmă să mă judece. Înafară … înafară de un câine, un vagabond care lătra de parcă aveam vreo lesă prin geantă. Se apropiase la câțiva metri și de acolo mușca tăcerea de picioare. Niciodată nu am știut să mă port cu câinii. Paralizasem de teama rabiei și a rănilor deschise. Cineva îmi spusese că trebuia înfruntat din priviri, doar așa câinele își poate recunoaște stăpânul. Era și de râs și de plâns, prestația mea murind fără să se poată desprinde de lamentabil. Puteam să încerc să-mi găsesc drumul spre casă, la pas, dar noaptea trăsese perdelele și oamenii cuminți plecaseră deja la culcare. Decât să mai fac cunoștință și cu alte entități cu plăcuțele de frână uzate sau cu DoamneFereștele paroxismelor hormonale la purtător, mi-am făcut un culcuș în adâncul comunității verzi, de porumbi bine crescuți și m-am rugat pentru un somn fără vise. Câinele încă lătra, deși nu aveam chef de vorbă. M-a trezit soarele, abia după ce și-a făcut toaleta. Câinele dormea lângă mine, încovrigat pe lipsa mea de căldură. Telefonul își revenise și el din stupoare, găsise o dâră de semnal și pe urmele ei încerca să ne ajute să ajungem acasă. Am sunat pentru un taxi, după o scurtă oprire acasă trebuia să ajung și la serviciu. Era într-o sâmbătă și numai eu mă oferisem să recuperez niște amânări lăsate pe birou. L-am reclamat pe cel care mă ofensase la drum de seară și am cerut unul fără cazier. Mi-au trimis un bătrânel, jovial dar cu mare drag de tăcere și de meditație. Am dat portiera la o parte și m-am așezat pe bancheta din spate. Câinele s-a furișat lângă mine.

– E câinele dumitale, fetițo?

Am întors capul către câine. Mă privea, la rândul lui. Nu umil, cu rugă grea pe pleoape, ci arogant, provocându-mă să mint.

Și bătrânul, și câinele așteptau un răspuns. Câinele chiar înțelegea ce vorbeam …

– Da, e al meu.

Bătrânul s-a întors cu gândul înapoi la drum și a pornit motorul. Câinele mi s-a cuibărit în poală ca și cum nu ar fi fost niciodată plecat.

Nu mă gândisem deloc la purici.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.