Iminențe

(Katharine Hepburn & Spencer Tracy, Pinterest)

Când te pensionezi până și din fericire nu-ți mai rămân decât pereții casei și niște povești pe care le poți schimba după cum îți face plăcere, nu mai contează, nu prea mai e nimeni prin preajmă să te acuze de minciună. Dacă te mai țin picioarele, îți cauți de drum. La piață, pe la ghișee, pe la cimitir, încerci să te obișnuiești cu locul. Unii încă mai plătesc taxe tinereții, se amestecă printre cei grăbiți să cheltuie, pe lucruri, pe zâmbete, pe cafea. Centrele comerciale sunt cea mai bună ascunzătoare, deși se lovesc de tine și alți actori nimeni nu pare să te vadă. Odată am furat un set de lenjerie intimă de mătase. Nimeni nu m-a crezut în stare. Timpul mi se încrețește de plăcere când mă laud în fața oglinzii …

Într-un astfel de sfârșit de săptămână, în plin sezon de reduceri, am hotărât să testez niște sortimente mai noi de înghețată. În centrul comercial există o mică cofetărie, dedicată, unde firma producătoare adaugă comenzii mici porții din noile rețete și arome. Deși amigdalele se răzbună și pe ultimele bucurii, le păcălesc cu o abordare un pic dezghețată. Numai un pic.

Rochiile erau la mare căutare, nu împărțeau masa cu nimeni. Le priveam de pe un gust de fructe de pădure și vanilie tapetat cu mici trandafirași de ciocolată albă, sedusă de un sos vioi, de zmeură. Mulțimea se cheltuia și se tot cheltuia. În preajma magazinului cu pantofi făcuți pentru dans două perdele grele, de un albastru dus la culcare, pe care mâna drăgăstoasă a cuiva prinsese, cu ace de gămălie, stele de hârtie lucioasă, aurie, anunțau reduceri până și la cititul în viitor. Ce altceva mai bun aveam de făcut? Premonițiile sunt destul de scumpe, reducerile mi se potriveau cu starea de spirit.

Am cumpărat trei cutii de înghețată, din noile arome, am plătit pentru toată osteneala și am rugat-o pe una dintre fetele care serveau pe la mese să mi le păstreze, pentru o jumătate de oră, la congelator. Când ți se rotunjește până și vârsta și uiți să te mai uiți, nimeni nu te mai refuză.

Dincolo de perdele am găsit un drac de fată, cu ochi înnegriți pe la cozi și un surâs șăgalnic, uitat pe buze. M-a poftit să mă așez. Aproape imediat i-a sunat telefonul. S-a scuzat și a dispărut după un alt set de perdele, mai subțirele. Îi auzeam pașii mângâind niște scări. O vreme am stat cuminte, privind la globul de sticlă acoperit cu o năframă cu ciucuri la fel de noptateci. Curioasă, am dat-o deoparte, nici eu nu mai aveam cine știe ce răbdare. L-am întrebat dacă mai avea vreun rost să aștept. De nicăieri, s-a prefăcut interesat de un cavaler un pic cam trecut, dar nici eu nu mai eram așa proaspătă … M-am apropiat, îmi stârnise curiozitatea. M-am mai aplecat puțin, cât să-i adresez o a doua rugăminte, la ureche, în șoaptă. Ceream mai multe detalii, părea să fie un glob destul de binevoitor, era ziua mea norocoasă!

Domnul arătos a reapărut, deschizând ușa unei farmacii.

– O cutie de Viagra, vă rog …

M-am ridicat imediat, m-am întors totuși să las câteva bancnote pentru o șlefuire premium, am mulțumit frumos, am colectat sacoșa cu înghețată și am grăbit pasul către stația de autobuz.

Altădată globurile aranjau lucrurile din timp, apucai să faci un drum la manichiuristă, la coafor, acum toată lumea e pusă pe fugă.

Mă scuzați, și eu mă grăbesc!

Reclame

Un gând despre “Iminențe

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.