Doină

(Image from pinmart.com)

Mingi de foc pe blândul nopții

duc pe tălpi suspinul sorții,

pe o rană de căscioară,

pe drumul grâului la moară,

un glas molatec, o sfială,

încearcă-n umbre-o uluială,

apoi se lasă dus de vânt,

scăpat de coaja de pământ,

până în moalele de cer,

pe-un gând de Dumnezeu, stingher,

un zâmbet toarce-o amintire,

mai e speranță în Iubire.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.