13 motive de a privi cu ochi blânzi pisica neagră

Banksy

Tocmai ce adusesem la ultimul punct munca ultimelor șase luni, contractul se derula fără mari surprize, profitul depășise deja așteptările. Priveam cu jind la primăvara de afară, nici nu știu de ce se mai sinchisea să ne bată la geam … Corporațiile preferă parfumurile scumpe, elaborate, refuză, din snobism, simplitatea și perfecțiunea celor fără preț.

– Mi-am permis să-ți pregătesc o cafea și … să-ți comand o brioșă, să nu te apuce leșinul după o altă dimineață apucată pe nemâncate! Ai ședință de consiliu în jumătate de oră. Cred că ți-a rămas destul timp să te aduni și să-ți pudrezi un pic nasul.

– Mulțumesc, Marta, nu știu, și nu exagerez, ce m-aș face fără tine! Uneori îmi lipsești și când sunt acasă …

– Va trebui să-ți ștergi singură praful, dar m-aș putea lăsa îmbrobodită să vă invit mai des la masă, în weekend-uri.

Marta era mama, bunica, prietena și înainte de toate secretara mea. Mă ajutase să gătesc toate cinele aniversare, altfel George m-ar fi părăsit demult pentru un restaurant. Feminină, discretă, elegantă până în vârful unghiilor niciodată prea lungi, purtate perlate, aproape naturale. Nimeni nu știe mai bine decât cosmeticiana, manichiurista sau coafeza câtă muncă trebuie investită până și pentru cea mai ieftină imagine de natural! Învățasem de la Marta mai mult decât de la toți anii de școală, o moștenisem de la șeful suprem, care considerase că aveam nevoie de tot ajutorul disponibil pentru a descoperi că lumea înainta pe picioare, de parcă eu aș fi crezut că merge în mâini! Bărbații, pe măsură ce le slăbește vederea, preferă secretare tinere care să găsească, în timp util, și cele mai încăpățânate hârtii și să țină minte și cont de nevoile lor, nediscriminatoriu, pe tot timpul programului. Marta se răzvrătise împotriva fustelor scurte, deși își păstrase liniile frumoase.

În sala de ședințe era liniște. Murmurul venea de pe minibalconul invadat de bărbații care își aduseseră cu ei și țigările. Nu mă numiseră în Consiliul de Administrație pentru că aș fi meritat. În mediul de afaceri e stăpân haosul, chiar dacă, prin definiție, competența ar trebui să fie Dumnezeul de serviciu. Mă acceptaseră pentru că în lipsa mea ar fi fost 13 în jurul mesei, iar de la Agatha Christie încoace toată lumea lua bietul număr în serios. Le mai eram de folos și în relațiile contractuale cu alte femei de afaceri. Multe dintre ele se săturaseră să ducă în spate trambuline pentru aroganțe de misogini și se aruncaseră în inițiative la propriul pas. Chiar și sabotate, dar cu zâmbetul pe buze, reușiseră să-și facă un nume printre jucătorii de calibru de pe piața financiară. Misoginii la care încă priveam, prin pânze subțiri de vorbe și fum, preferau să semneze, dar nu să și negocieze. Îi enerva orice femeie trezită din somn deșteaptă, mai ales când nu li se făcea pe voie și mai erau și contraziși, cu argumente și cifre corect studiate. Toate eram niște feministe, un fel de înjurătură modernă, motivul tuturor relelor de pe Pământ și al pierzaniei, în societate. Pe lângă toate acestea mai dădeam bine și în statisticile publicate în presă, asigurând firmei un procent convenabil de feminin în luarea deciziilor. Nicio carte de istorie nu va consemna vreodată că pentru fiecare mică victorie soldatul din mine fusese ucis, îngropat de viu și reanimat de sute de ori. Ajunsesem să mușc doar ca să-i fac să se latre între ei și să pot trece, chiar și pe furiș, de câte un obstacol al mentalității cronice, încremenite la putere.

Șeful întârzia. Ceilalți se întorseseră în sala de ședințe, aducând cu ei o rumoare plăcută, care se așezase deja la masă, alături de sticle de apă minerală și platouri cu fursecuri. Epuizasem platoul din fața mea.

– Ai să te îngrași și ai să ne înnebunești pe toți cu curele tale de slăbire! Dar pentru că tăcerea ta e strâns legată de fericirea noastră, uite, îți mai oferim un platou.

– Mulțumesc, dar mi-am potolit pofta de zahăr, nu aveți decât să vă amărâți între voi.

– Nu e de mirare că George al tău nu se împiedică în prea multe cuvinte, s-a însurat, din greșeală, cu o scoarță de copac! Hahaha. De ce o fi întârziind Zeus? S-o fi nimerit să fie ziua lui norocoasă, cu siguranță doamna Alice nu s-a agățat de vreo migrenă sau vreo rudă de gripă!

– Măcar de-ar fi așa, Emile, dar de o săptămână își curăță nu știu ce chakră și doarme în bibliotecă! Nu citește, dar respiră praful plin de învățăminte. Ați descoperit cumva vreunul dintre voi ce le-ar putea determina pe femei să dedice la fel de mult timp sexului cât irosesc în fața oglinzilor de la baie?

– A mea nu mai vrea să audă de copii!

– A mea mă încurajează să-mi caut o amantă, dar fără să mă ating de banii familiei! Mai are și tupeul să considere că m-am cam urâțit, după ce i-am plătit trei seturi de operații estetice!

– A mea inventează în fiecare săptămână câte o boală, pe cele clasice le-a epuizat de mai bine de cinci ani …

– Tu cu ce probleme te confrunți, Lioară?

– Soțul meu e sănătos tun.

Bărbații au început să râdă frumos, sincer, lamentările au fost aruncate la coș.

Chiar și după ședință, însă, nu am putut să-mi iau gândul de la supărările cât se poate de reale ale bărbaților. Pentru prima oară îi simțeam vulnerabili, umani, chiar și pe sub privirea flămândă de vulturi corporatiști. Mi-l închipuiam și pe George printre ei, mult mai visător și mai ușor de rănit, un biet arhitect imaginându-și turle și cupole de catedrală aurite. Oare de câte ori îmi găsisem câte ceva de lucru pentru a scurta întârzierile de la birou, de câte ori îi dădusem mângâierile la o parte, propunându-i la schimb o cină frugală în fața televizorului?

Pe drumul spre casă m-am hotărât să mă revanșez, adoram să-l iau prin surprindere. Ridica din sprâncene copilărește, fără umbră de minciună.

Așa a început cea mai aiuritoare aventură a vieții mele, făceam planuri pentru un rai de exuberanță urbanistică, chiar dacă la concurs se prezentase doar iadul, cu o ofertă de pavele …

Campionatele de fotbal, rugby, baschet, volei, canotaj erau în plină desfășurare. Nu mai vorbesc de derby-urile internaționale, Cupele Campionilor, Grand Șlemurile, Campionate Mondiale și Europene. Mai urmau și alegeri parlamentare … Toate foarte importante pentru țară! Talk-show-urile făcuseră pui. Colac peste pupăză, era și sezon de nunți și botezuri! George, fiind sănătos tun, își permitea un program încărcat. Îmi promitea totuși enorm, știind că voi adormi înainte de epuizarea programelor preferate. Nu mai era al meu, ajunsese să aparțină VIP-urilor și evenimentelor complementare.

I-am lăsat o notiță, sprijinită de farfuria cu micul dejun, într-o dimineață în care aveam programare la coafor. Îl înștiințam că mă hotărâsem să fac un copil cu ajutorul unui donator anonim, ca să nu-l mai deranjez când părea să se bucure de atâta fericire …

De ieri a ascuns telecomenzile în debara. Mâine plecăm în concediu. Numai de nu aș face insolație!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.