Porcușori de mare

(Image from sophiemunns.blogspot.com)

O mare de cerneală mi-a înecat corăbiile în visul de cu noapte,

soarele se murdărise pe față, luna aștepta să-i fac dreptate,

cuvintele strigau disperate după semne de salvare,

o frază le strângea ultima picătură în năvoade de iarbă de mare,

cratime duse de valuri sfârșeau în burți de sintaxă cu colți,

singurul curajos de mirare se agățase, cu sprâncenele ridicate, de bolți,

o metaforă se zbătea într-o înghițitură de pelican,

o peniță agăța de nylon-ul undiței un cârlig hamletian,

iar de el prindea o fărâmă aurie, de alivancă,

doar sepia jubila, fiind singura care și-a rotunjit conturile din bancă.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.