Baba lui Ștefan cel Mare (21.08.2015)

Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, text

Departe de ultimul sat, în fundul Moldovei, trăia de una singură, fără nevoie de cuvinte, o femeie bătrână și greu de înduplecat. Coliba fusese a pădurarului, care se prăpădise. Baba rămăsese să grijeasca de binele urșilor, al râșilor și al cerbilor, la fel de îndărătnici. Căprioare cu inima delicată adăstau uneori în luminisurile din mărginimea padurii, încurajându-și puii să alerge în brațele soarelui. Baba aduna vrejuri și creștea pui pentru a ogoi foamea sălbăticiunilor, mai ales când iarna li se lăsa, înfrigurată, tuturor pe umeri, aținându-le departe de gospodăriile oamenilor. Își încropise și o grădină de legume, în spatele colibei. Uneori adormea stand pe coate, privind de la geam la iepurașii aduși de pe câmp de frăgezimea frunzelor de lăptucă. Când i s-a părut că a auzit ropot de copite, și-a prins ochii de ruptura norilor,  căutând coame de zimbri sălbatici alergând vântul.

Călărețul s-a oprit în fața casei:
– Pădurare, ordin de la domnie!
Bătrâna a întredeschis ușa colibei și după o lacomă uitătură și-a plecat sfioasă capul. 
– Bărbatu’ mieu s-o dus, di trii toamni …
– Vodă Ștefan a prins vorbă despre sălbăticiunile ce țin de urât pădurii. Cine mână grija lighioanelor, doară nu tu, femeie?
– Ba eu, de n-o cădea cu supărare lui Vodă.
– Atunci croiește drum, pe dată, către Suceava. Domnul așteaptă.
Baba nu mai văzuse din copilărie mai departe de primul sat. Lăsă hrană copilașilor pădurii și își puse la cale drumul spre curtea lui Vodă. În miez de noapte aurise două azime, în cuptorul de lut și fripsese doi pui. Își umplu straița de mere pădurețe, își obloji picioarele în obiele și opinci și cătă spre depărtare. Nu avusese cine să-i spună cât de lung era până la Suceava, mesagerul căutase odihnă și îndestulare la hanul de pe lângă sat.

Prin partea aceea de pădure, ce ducea spre Cetate, nu-i călcaseră picioarele decât arareori și atunci cu teamă, mai ales după moartea bătrânului. Aruncase câteodată pui morți și oase în calea lupilor, dar nu-i zărise niciodată. Le auzea uneori plânsul, când luna li se arăta în putere. Bărbatu-sau căutase sa le descopere taina, dar murise răpus de o tuse cu junghi, înainte de vreme.

În prima noapte căzu sfârșită la subsuoara unui stejar. Avusese în gând să se cațăre pe o cracă mai răsărită, dar oboseala și nepăsarea mâinilor învinseseră până la urmă. Când s-a trezit, îmboldită de răsărit, unul din puii fripți dispăruse dintre ștergare. Se mai miră baba și că deși noaptea fusese rece și crudă, nu simțise cuțitele frigului pe spinare. Iarba și covorul de frunze încă mai păstrau un strat de brumă pe la gură. Cea de-a doua noapte și-a fugărit orele pe același drum. Când a deschis ochii pe soarele celei de-a treia dimineți, fustele încă mai păstrau miros aspru, de câine și o mână de peri argintii îi rămăsese agățată de poalele fustei. 

Ajunsă la curtea lui Vodă, baba privi mai mult în pământ, neîndrăznind să-l certe din priviri la gândul că va fi fost aruncată afară din pădure și lăsată la voia sorții, căci cu greu ar mai fi putut să îndure întoarcerea printre oameni. Vodă a cântărit, fără multă vorbă, sfioșenia bătrânei, apoi, cu glas hotărât, după ce a plecat urechea la toate nemulțumirile boierilor, i-a dat pe mână toată pădurea și soarta lighioanelor. Domnia-Sa avea să treacă uneori, cu alai, să-și aleagă vânatul, dar aveau să se țină departe de lupi. Bătrâna nu ar fi acceptat altfel. Baba i-a cerut domnitorului doi pui fripți, două azime și-o zeamă de iepure, la masa slugilor, înainte de plecare, după care i-a ignorat și pe Vodă si pe distinșii boieri.

La bucătărie s-a apucat să le povestească slujnicuțelor despre puterea ridichii de lună, care amestecată în bucatele pețitorilor le scăpa pe codane de omul beteag la inimă.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.