Draperii pe soare

Pe lume există oameni și … pretenții. Pretențiile nici măcar nu mai încearcă să pară oameni, înmagazinează dovezi de primăvară, privând narcisa de narcisism și de alte abracadabrante fantezii. Poartă ochelari pe care rulează doar propria lor durere de spate, înșală realitatea pentru a se putea folosi nestingherite de bunurile ei. Înșală chiar și pentru … Mai mult Draperii pe soare

Lene decorativă

Du-mă pe pământul veșnicei după-amiezi, să-mi fie siestă pe dorinți și pe pleoape, Dumnezeu să-și mâne norii în cirezi, tu să-mi sufli păpădii în păr și să te ții aproape. Du-mă în plictisul tău pierdut de vene, crede-mă și izbăvește-mă de graba de păcat, mângâie-mi tăcerea târziu, uită devreme, și hai să ne iubim în … Mai mult Lene decorativă

Copil de stele

Pe Ileana au găsit-o într-o cutie, sub pervazul unei ferestre de orfelinat, încă mai ținea în mână o coală de hârtie, pe care însemnase, cu creionul, că de trei zile nu a mai mâncat. Avea doar optsprezece ani și nu cunoscuse altă stradă, părinții îi trăseseră lumea de sub picioare la plecare, o cruce ruginită … Mai mult Copil de stele

Detalii șlefuite

Minciuna e o scenografie temătoare de ploaie, o ajustare a realității la propriile nevoi. Precum toate celelalte surate manifestări umane și minciuna și-a găsit scuze, o risipă perfectă pentru eludarea mult mai supărătoarelor acuze. O scuză de egoism și una diametral opusă, de compasiune (un fel de generozitate asortată inevitabilului sinistru). Minciuna e o rampă … Mai mult Detalii șlefuite

Șușoteli (16.09.2018)

Creaţia închide uşi,pe suflet hibernează o tăcere de urşi,Cuvântul îşi duce soarta de mână,junglele suferă de inimă bună. Albul îşi pune cărbune pe-o dorinţă,cerul respiră neliniştea din fiinţă,din nimic renaşte, sfidător, o Lumină,ceţii îi sună ceasul de zi senină.

Răgușeală

Vin din lupta pentru tăcere, din întemnițarea cuvântului pripit, duc pe gând ultimul oftat de durere, consoanele adorm sub giulgiu, vocalele s-au smintit. Gâtlejul fărâmă silabele cu drept de vot, numai gesturile mai știu să arate mirare, interjecțiile pregătesc un complot, punctele de suspensie au lăsat loc de-o favoare.

Vara care s-a oprit între noi

Vara refuza să plece. Se întinsese la soare, închizând ochii la obrăzniciile harbujilor. Ochii porumbului o pândeau de după pănușe. De obicei se grăbea să mâne grâul pe drumul pâinii, agățându-și de brațe răcoarea strugurilor, strivindu-le plăcerea de buze. Timpul dintre noi nu-și mai făcea demult griji. Se moleșise, înciudat să tot aștepte. Se întorcea … Mai mult Vara care s-a oprit între noi

În cârca ploii

Ploua cu nemernicie, cu ură, împrăștiind nepăsare, mi se făcuse milă de lipsa de culoare, cai de apă își scuturau coama pe sub fereastră, tropăind tristeți pe așteptarea noastră, tu cântai, în surdină, uscând note pe trupul de chitară, aerul din casă căuta, prin dulapuri, un rest de nucșoară, te priveam, lumina ne uitase demult, … Mai mult În cârca ploii