Frugal

Marlon Brando în „Un tramvai numit dorință”, un film de Elia Kazan, 1951, după piesa cu același titlu a lui Tennessee Williams

În cele trei minute în care am râs împreună

lumea s-a agățat de scara ultimului tramvai,

ce păcat că pentru noi nu a mai rămas nicio dorință …

Erai atât de frumoasă încât a trebuit să murmur un descântec

pentru deslăcrimarea ochilor.

Acum doar tristețea ne-a mai rămas, ca singură formă de acceptare,

o respirație repetată conștiincios înaintea marii scene de final,

căci zâmbetele, zâmbetele arareori își țin promisiunile,

dar eu mă hrănesc cu iluzii –

un canibal al lumilor paralele împiedicate în propria lipsă de timp.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.