Întoarcerea în viul de sămânță

(Photo from http://www.masteringhorticulture.blogspot.com)

La limita de ceară a destinului zăcea un pețiol,

un zbor fără petale lăsat în cercul gol,

parfumul și-l pierduse odată cu dinții de polen,

prea verde pentru iad, mumificarea îi pândea crezul peren.

Timpul, plătit cu ziua de ambii lui stăpâni,

împacheta-n putreziciune ultima boare din plămâni

și promitea în schimbul semnăturii în favoarea donării de organe

o ultimă logodnă, o ploaie, și-o reîncarnare sub aspecte puritane.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.