Odiseea – povestea unei călătorii sprâncenate, partea I

(Ce i-a trecut prin cap lui Ulise, imagine de pe http://bisonsdesardoises.blogspot.com/)

„And said: ‘O beast! I was premonish’d fair,

By aged prophecy, in one that was

A great and good man, this should come to pass;

And how ‘tis prov’d now! Augur Telemus,

Surname d’Eurymides (that spent with us

His age in augury, and did exceed

In all presage of truth) said all this deed

Should this event take, author’d by the hand

Of one Ulysses, who I thought was mann’d

With great and goodlly personage, and bore

A virtue answerable; and this shore

Should shake with weight of such conqueror;

When now a weakling came, a dwarfy thing,

A thing of nothing; who yet wit did bring,

That brought supply to all, and with his wine

Put out the flame where all my light did shine.” (Homer, 2002, p.184-5)

Și zis-a: Măi, animalule, mi s-a prezis, pe bune,

De către un cititor în stele, cu renume,

Oh, și cum se mai potrivește ce a spus,

prealuminatul urmaș al lui Eurimides, distinsul Telemus,

care a îmbătrânit pe lângă noi, albit la păr,

împachetând în profeții mult căutatul adevăr,

Prezis-a el că vinovat de astă întâmplare,

Fi-va un om dintr-o bucată, de onoare,

Veni-va el pe mare, războinic neînfricat,

Când colo mă trezii c-o stârpitură, să nu te duci cu sacul la pomul lăudat!

O umbră de nimic și o țepușă luat-au la plecare,

lumina ochilor, dar nu și pofta mea de răzbunare.

A fost odată ca niciodată, că dacă nu s-ar fi scris, și nu s-ar fi descris, astăzi nu am fi avut nimic de comentat. A fost odată un cetățean înstărit, rege în țara lui, pe nume Ulise. Datoria lui era să se ocupe de bunăstarea familiei și a supușilor, de a se preface că a căzut de acord cu zeii și de a se plânge că nu-i mai ajunge timpul liber. Timpul căsătorit nu e la fel de gumelastic. Noroc cu delegațiile …

Pe vremea aceea, în caz de secetă sau de ploaie cu ghiotura lipsa de recoltă era suplinită din zonele neafectate, ocazie cu care se renegociau, sau în caz de mari diferențe lingvistice se impuneau, noi granițe. Bărbații plecau la război la fel de des cum pleacă acum după țigări. Și războaiele, și țigările au un efect alzheimeric asupra activității cerebrale masculine. Ca să nu fie făcuți răspunzători de nimic în istorie, bărbații invocă cicăleala nevestelor și monotonia băutului de unul singur acasă ca fiind principalele cauze ale efectului piramidal de răvășire a preceptelor morale.

Ulise ăsta a supărat atât de multă lume, că tot Universul și-a făcut de lucru între el și țesătoria nevesti-sii. Dacă ar fi trăit sărmanul să vadă că munca la gherghef a ajuns să se dea după perdelele de la Pașcani, ar fi interzis șezătorile.

Să căutăm de ouă (invitație lansată inițial de prim-ministrul care și-a continuat educația și după ce s-a trezit în funcție, Adrian Năstase) și varianta moldovenească:

„Plecat-am nouă din Vaslui,

Și cu sergentul zece,

Și nu-i era, zău, nimănui

În pept inima rece […]

Ne dase nume de Curcani

Un hâtru bun de glume,

Noi am schimbat lângă Balcani

Porecla în renume!” (Alecsandri, Peneș Curcanul)

Întoarcerea la ciorba acrită de acasă a moldoveanului avea să se împiedice, de asemenea, în rimă:

„Pe drumul de costișe ce duce la Vaslui
Venea un om, cu jale zicând în gândul lui:
„Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă…
Aş vrea să zbor, şi rana din pulpă nu mă lasă!”
Şi bietul om, slab, palid, având sumanul rupt
Şi o cămaşă ruptă bucăţi pe dedesupt,
Păşea trăgând piciorul încet, dar pe-a lui faţă
Zbura ca o lumină de glorie mareaţă,
Şi-n ochii lui de vultur adânci, vioi şi mari
Treceau lucioase umbre de eroi legendari.” (Alecsandri, Sergentul)

Acum că toată lumea s-a familiarizat cu varianta prescurtată, putem trece la explicațiile filosofilor, marii tămăduitori de neștiință.

Andrei Pleșu, cel care stă la taifas cu îngerii, definește contextul dorurilor de ducă:

„Nu vreau să spun că nu există un inventar cuprinzător al ‘realităților’ est-europene și nu vreau nici să adopt și să amplific postura victimei neînțelese. Pretind doar că e încă mult de acumulat la nivelul micii istorii revelatoare, a insesizabilei promiscuități cotidiene. E nevoie de un naiv și bârfitor Diogenes Laertius al Estului, care să pună din nou în lumină carnea experienței totalitare, prematur disecată de analiști politici, sociologi, istorici și economiști de pretutindeni. Pe scurt, Europa de Est nu și-a spus încă povestea în întregime.” (Pleșu, 2012, p.34-5)

Filosoful, care pare fermecat, la rându-i, de genul epic, ne aruncă cu praful confuziei în ochi, deh, praf de stele, ridicând problema cărnii în plină experiență totalitară. De unde carne? Au nu se ducea ea toată la export? Nu mă îndoiesc că și pe atunci nemții o asortau la sparanghel. Galantarele magazinelor românești însă oftau între două izuri de adidași și unul de moaște de pui, zise tacâm. Nu mă plâng de dietă, că am văzut ce au pățit Ulise și ai lui când s-au dedat la cirezile soarelui, s-a transmis până în zilele noastre blestemul colesterolului.

Cât despre Diogenes Laertius: tentația humanum est. Cum să te dedai la citate de proporții, mai ales acum, când toate filozoafele lumii folosesc creme antirid și pomezi draculești?

Unii ar putea să creadă că ne-am abătut de la poveste, nici vorbă! Poveștile sunt mijlocul de transport preferat al zeilor între spațiu și timp. A cincea dimensiune nu e decât o mirodenie.

Bibliografie:

Homer, The Odyssey, translated by George Chapman, Wordsworth Classics, 2002, p.184-5

Alecsandri, Vasile, Peneș Curcanul

https://www.poezie.ro/index.php/poetry/23717/Penes_Curcanul

Alecsandri, Vasile, Sergentul

https://www.poezie.ro/index.php/poetry/23718/Sergentul

Pleșu, Andrei, Despre bucurie în Est și în Vest și alte eseuri, Humanitas, 2012, p.34-5


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.