Odiseea – povestea unei călătorii sprâncenate, partea a IV a

(Pinterest)

“O y’ are a shrewd one, and so habited

In taking heed, thou know’st not what it is

To be unwary, nor use words amiss.

How hast thou charm’d me, were I ne’er so sly!

Let earth know then, and heav’n, so broad, so high,

And th’ under-sunk waves of th’ infernal stream

(Which is an oath as terribly supreme

As any god swears) that I had no thought

But stood with what I spake, nor would have wrought,

Nor counsell’d, any act against thy good,

But ever diligently weigh’d, and stood

On those points in persuading thee, that I

Would use myself in such extremity

For my mind simple is, and innocent,

Not given by cruel sleights to circumvent,

Nor bear I in my breast a heart of steel,

But with the sufferer willing suff’rance feel.” (Homer, 2002, p.104-5)

“Nu te mai preface și nu mai fă pe-a prostul,

Atent la tot ce mișcă, i-ai prins lumii din mers rostul,

M-ai fermecat chiar și pe mine, deși de obicei

Eu sunt cea care transformă lupii în mielușei.

Mă jur pe tot ce-seamnă ochi de rai și pământ,

Chiar și pe trecerea în iad, cel mai teribil jurământ,

Că îți vreau doar binele, nu am nimic de-ascuns,

Odată ce te-ai hotărât și te vezi ca și dus,

Gândul îmi e curat, am renunțat la vorba cu dulceață,

Și nici în piept nu-mi bate vreo inimă de gheață.”

În timp ce tolomacul servea un șerbet în compania Elenei și a lui Menelaus, soțul înșelat și recuperat, aceștia își aduc aminte că pe când călătoreau prin Egipt le-a ieșit în cale Proteus, zeul apelor îmbătrânite, un fel de peștișor de aur al profețiilor. Din bârfă-n bârfă au aflat că Ulise căzuse în mrejele lui Calypso, o nimfă – o păcătoasă sub acoperire. Singurii expuși la ultraviolete erau pământenii get-beget, restul petrecerii își făcea de cap sub acoperire.

Atena, care deja împărțise cărți de vizită de Mentor al tolomacului, a făcut un lobby, chiar de la ușa de la intrare că n-o întâmpinase niciun neuron cu pâine și cu sare, la Zeus, șmecherul șmecherilor, să-l scape pe Ulise de blondă. E drept că îl făcuse din note, nu din vorbe, pe vremea aceea literatura se cânta, mai mult după ureche. Toți protagoniștii își pierdeau mințile unii după alții fără operații estetice și tatuaje, unii chiar se dădeau peste cap să apară ca niște boi. În oglindă toți boii sunt tauri comunali. Zeus semnează decretul de amnistie, blonda nu are ce face și-l lasă plecat cu pluta. Ulise deja bănuiește pe toată lumea de complot și pe undeva are dreptate. Deși mofturosul de Zeus modifica zilnic scenariul, cineva își bătuse totuși capul să-l scrie.

“-Mă mai fierbi mult? Spune-mi odată ce-I cu rombul ăla și unde duc liniile pe care le tot tragi cu bățul. Doar știi că trebuie să ne-ntoarcem la Pedro.

-Șahul, continuă netulburat do Freitas, ridicând mâna cu care ținea bățul și cerând încă un strop de răbdare, te învață cititul în gânduri. Așa te deprinzi să intuiești ce vrea să facă adversarul. Ticluitorul care nu visează mișcarea celuilalt e ca pasărea care se umflă-n pene, dar nu se ridică nici două dește de la pământ.” (Paraschivescu, 2010, p.113-4)

A fost omul vreodată cu adevărat liber?

“If we examine a man alone, apart from his relations to everything around him, every action of his seems free to us. But if we see any relation of his to anything surrounding, if we perceive any connection between him and anything else, a man speaking to him, a book read by him, the work he is employed in, even the air he breathes, or the light that falls on the objects around him, we perceive that every one of those circumstances has its influence on him, and controls at least one side of his activity. And the more we perceive of those influences, the smaller the idea we form of his freedom, and the greater our conception of the necessity to which he is subject.” (Tolstoi, 1972, p.1305)

“Dacă luăm în discuție un singur om, făcând abstracție de orice conexiune cu mediul înconjurător, tot ce face ni se pare voluntar. Dacă însă începem prin a intui legăturile cu tot ceea ce îl înconjoară realizăm că orice conexiune dintre el și orice altceva, orice carte pe care o citește, locul de muncă, chiar și aerul pe care îl respiră sau unghiul sub care cade lumina pe obiectele din vecinătate îl influențează în mod dramatic și manipulează cel puțin o parte din ceea ce întreprinde. Cu cât observăm mai multe astfel de conexiuni, cu atât ne dăm seama că nu putem discuta despre o totală libertate, omul e definit de nevoi.”  

Omenirea se definește prin istorie, prin experiențe. Nu ne învățăm lecția, tuturor ne place să păcălim. Timpul râde nepăsător și ne aruncă pe toți la groapa cu gunoi. Sufletele sunt înhățate de Eol, dar asta e o altă poveste, o poveste dintr-o poveste.

Mă retrag spre o poezie a Constanței Buzea, “Judele de lut”:

“Adevăratul suflet tu vrei să mi-l omori
Când viața mi-este plină de mori, de flori, de nori.

Nu ți se face milă ca un păstor de-un deal?
Dacă-l găsești, al tău e, rănește-mi-l și ia-l.

Dar prețul lipsei sale de pe pământ, îți spun,
Va fi să fii departe de numele tău bun,

Vor sta-n răscruci cântarul și judele de lut,
Vei fi întors în vremea când nu erai născut,


Vei vrea să șezi în visul înmiresmat al mumii,
Și-ți va duhni pământul de murdăria lumii.”

Bibliografie

Homer, “The Odyssey”, Wordsworth Classics, 2002, p.104-5

Paraschivescu, Radu, “Cu inima smulsă din piept”, Humanitas, 2010, p.113-4

Tolstoy, Leo, “War and Peace”, Pan Books Ltd, 1972, p.1305

Buzea, Constanța, “Judele de lut”

http://poetii-nostri.ro/constananta-buzea-judele-de-lut-poezie-id-2635/


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.