Odiseea – povestea unei călătorii sprâncenate, partea a VI a

romanticised Victorian-era illustration of a MacDonald of Glencoe clansman by R. R. McIan from The Clans of the Scottish Highlands published in 1845. Wikipedia

Cetățeanul Ulise, încălzit sufletește de câteva ritmuri de jazz dedicate faptelor de vitejie din timpul războiului troian, varsă o lacrimă când se recunoaște în improvizații și începe să-și depene amintirile, profitând de ospitalitatea deloc jenată a părinților Nausicăi.

“From Ilion ill winds cast me on the coast

The Cicons hold, where I employ’d mine host

For Ismarus, a city built just by

My place of landing; of which victory

Made me expunger. I depeoplet it,

Slew all the men, and did their wives remit,

With much spoil taken; which we did divide,

That none might need his part. I then applied

All speed for flight; but my command therein,

Fools that they were, could no observance win

Of many soldiers, who, with spoil fed high,

Would yet fill higher, and excessively

Fell to their wine, gave slaughter on the shore

Clov’n-footed beeves and sheep in mighty store.” (Homer, 2002, p.170-1)

“Din Ilion, vânturi potrivnice ne-au aruncat lângă Ismar,

Pe țărmul țării ciconilor, gustul victoriei întârzia pe gura de pahar

a minților, le-am sfârtecat bărbații, nu am iertat nicio codană,

Durere am lăsat în urmă, căci nu ne-am refuzat vreo toană,

Am împărțit cu toți vitejii mei ce-am prăduit

Și am dat ordin să ne întoarcem cât mai repede de unde am venit,

Dar ei nu mai aveau urechi și pentru mine,

dezlănțuisem niște bestii, vinul le clocotea în vine.”

Începe cu masacrarea ciconilor, un fel de relaxare activă a bărbaților scăpați temporar de armată din vremea aceea, buna tradiție a violurilor continuă însă și în zilele noastre pentru că atunci când Dumnezeu i-a scos o coastă lui Adam, frumosul zilei, i s-a lăsat pielea și ca să nu sufere de complexe și-a făcut imediat rost de o hologramă misogină. De câte ori un ciclop întreabă cine i-a sfârtecat ochiul, răspunsul e bătut în cuie: Nimeni!

Masacrul asupra nevinovaților pare să bântuie istoria omenirii: masacrarea armenilor, masacrul din noaptea Sfântului Bartolomeu, masacrarea evreilor, ba am descoperit un masacru și în Bolton: primul război civil al englezilor, 28 mai 1644, când regaliștii conduși de Prințul Rupert cuceresc și calcă în picioare orașul declarat parlamentar.

Pentru un respiro intelectual, după ce rămân și fără mâncare, niște supuse eoliene le dau ghes aheilor în Țara Mâncătorilor de Flori de Lotus. Lotușii par a fi niște strămoși bio ai canabisului, leacuri nebrevetate dar care indiferent de criza economică te fac să uiți și de mamă, și de tată, și de imnul național, conferind însă valențe artistice lamentărilor. Virtuosul Ulise își scoate cu greu soldații din mrejele halucinantei, studiază totuși fenomenul deși nu trage cine știe ce concluzie. Alături de Circe și de cântecul sirenelor, toate aceste tentații îl plasează în galeria celor mai norocoși dintre pământeni.

“Fell to our food a-shipboard, and then sent

Two of my choice men to the continent

(adding a third, a herald) to discover

What sort of people were the rulers over

The land next to us; where the first they met

Were the Lotophagi, that made them eat

Their country diet, and no ill intent

Hid in their hearts o them; and yet th’ event

To ill converted it, for, having eat

Their dainty viands, they did quite forget

(as all men else that did but taste their feast)

Both countrymen and country” (Homer, 2002, p.172)

Când ne-am trezit iar cu cămara goală,

Fără să mai aștept să se-nfiripe vreo răscoală,

Am pus pe drum, spre țărmul ce ispitea din zare,

Un sol dulce la vorbă și doi voinici în stare

Să cântărească cu ce fel de oameni aveam de-a face,

Flămânzi și obosiți, nutream doar gând de pace.

Pe țărm i-au întâlnit pe letofagi care i-au ospătat

cu flori de lotus – fel de mâncare preferat

de băștinași, uitând gazdele primitoare

că seva lor ne-aruncă, pe noi aheii, în uitare,

căci toți aceia ce le-au gustat dulceața

n-au mai știut de neam și țară, și-au agățat de cuiul vremii viața.

Deși pare puțin probabil, antiexemplele curgând râu și în rai, și pe pământ, și în iad și chiar pe cant, omului creat de zei al mitologiei grecești i s-au adăugat și virtuți:

“Hermes asked Zeus about the manner in which he was to give conscience and justice to men: ‘Shall I distribute these in the same way as the arts? These are distributed thus: one doctor is sufficient for many laymen, and so with the other experts. Shall I give justice and conscience to men in that way too, or distribute them to all?’ ‘To all’, said Zeus, ‘and let all share in them; for cities could not come into being, if only a few shared in them as in the other arts. And lay down on my authority a law that he who cannot share in conscience and justice is to be killed as a plague on the city.” (Plato, 2004, p.6)

“Hermes îl întrebă pe Zeus cum să împartă conștiință și dreptate pământenilor: ‘Să le impart în aceleași proporții precum artele, pe modelul un medic la mai mulți profani, după cum am făcut și cu ceilalți specialiști? Să le impart în mod egal tuturor, cum să fac?’ ‘Tuturor în mod egal’, spuse Zeus, ‘orașele nu pot exista dacă doar câțiva locuitori sunt binecuvântați, precum în cazul artelor. Dar în același timp promulgă o lege prin care toți aceia care se dezic de conștiință și de dreptate să fie uciși, considerați a fi ciuma care duce la infectarea orașelor.’ ”

Orice comentariu e de prisos. Republicanul Platon.

Bibliografie:

Homer, “The Odyssey”, Wordsworth Classics, 2002, p.170-1, p.172

Plato, “Selected Myths”, Oxford University Press, 2004, p.6


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.