Alte babe si-o ciocanitoare

Copil fiind, cand imi aduceam parintii obositi de serviciu la exasperare, eram trimisa in exil la parintii mamei la tara. Un fel de vacanta surpriza, atata doar ca ciocolata si bomboanele erau pe sponci, aproape inexistente, in schimb darurile naturii: ouale de sub gaina, smantana direct de la doamna vaca, ciresele din copac erau in abundenta, cornul si laptele vitaminelor. De atata sanatate imi crapau obrajii in rosu aprins si ma roteam ca un titirez de dimineata pana seara. De dormit dormeam ‘pi cuptior’ , un loc la capatul sobei, atat cat sa incapa cei patru anisori ai mei. De la Creanga incoace toata lumea facea plangere la pupeze, la bunicii mei in gradina venea dis de dimineata o nesocotita de ciocanitoare care-si ascutea ciocul pe paturica mea de somn dulce de dimineata. Venea de nicaieri, de cate ori ma trezeam era acolo, in copac si in capul meu, un picamer din epoca de piatra. Bunica radea senina ‘Hai copchila, ti faci di ras ciocanitoarea, fuga-fuga la fantana, da cu apa pi ochi, multameste-i lui Dumnezeu si hai de-om manca’. Nu de-ajuns ca-mi zapacea creierul mecanizata de pasare dar apa de la fantana era rece de-mi ingheta sangele in vene. Incercasem sa prind si sa sugrum pasarea dar bunica ma vazuse, aproape imi rupsese urechile si ma ameninta cu pedeapsa crancena daca omoram nerusinata, pasamite era ocrotita prin lege. Ce lege? Legea nescrisa a satului si a strabunilor, era singura ciocanitoare din sat, deci cetatean de onoare. Mai aruncam cu pietre cand bunica era la grajduri sa ingrijeasca de animale, dar ma latra cainele, ala de cate ori vedea pe cineva aplecandu-se dupa piatra latra ca un nebun, uneori mai rupea si lantul. Ca orice ‘cucoana de la oras’ in devenire aveam nevoie de suport moral, ciocolata, inghetata si bomboane de supt, care se gaseau doar la ‘cooperativa‘, asa se chemau magazinele universale de la sate. Satenii nu prea aveau bani si cand aveau nu-i dadeau pe prostii. Uneori vanzatorul accepta oua la schimb, dar bunica-mea pazea ouale ciugulitoarelor cu ochi de vultur. Si pana si gainile erau ale dracului la bunica in batatura, imi bateau mainile cu ciocul si se azvarleau falfaind inspre mine, ma bagau in boale. Dar nu degeaba mergeam eu la gradinita, aveam un plan.

– Bunica, ma duc la matusa Domnica sa vad ce face capra.
Bunica avea patru surori: Domnica, Saveta, Frasinica si baba Lina ( baba pentru ca era matusalemica, avea deja vreo 84 de ani si era cea mai data dracului fimeie din sat ).
– Ghini copchila, ai grija sa fii cuminti ca tz-o aduci bunica-tu ceva di la oras cand vini disara.
Am fugit pe ulita, sarind in sotron pana la casa Domnicai.
– Tzatza Domnica, am venit sa te vad tipai de la poarta sa ma asigur ca avea cainele legat. Domnica era vaduva si de teama hotilor tinea cainele dezlegat. Nu era caine rau, mai mult latra decat musca, dar iubea copiii si ma exaspera cand sarea pe mine ca un ied nebun si ma lingea pe fata pana credeam ca mi-a inghitit si ochii. Domnica puse cainele in lant si veni sa ma ia de la poarta.
– Ia copchila, ai vinit asa divremi, ce-i patit?
– Tanti Domnica ( cand le ziceam tanti matusilor de la tara se inroseau de placere si le tremurau buzele trandafirii atinse de-o fericire ascunsa) a murit a batrana, da-mi si matale un leu s-o duc la cimitir.
– Ptiu drace, a murit sora-mea, unde-i mosu-tu ca-l omor pi criminal?
– Nu bre tanti, a murit ciocanitoarea. Ii fac eu coroana de flori din gradina si-o ingrop la cimitir la picioarele lu’ mama matale sa aiba cu cine vorbi.
– Bre copchila, me-i tras o sparietura, ne-o stat inima in loc. Copchii istia di la oras tati is tampiti. Vina in casa cei mari, iti dau doi lei numa’ du-te si spari-o si pi Lina ca iara ma vorgheste la popa.
Am luat banii, am tras o tura pe la Saveta si Frasinica de unde am mai colectat doi lei, eram bogata, cu patru lei puteam cumpara un borcan de bomboane de supt. Dar mie imi placea baba Lina, pe mine nu ma suduia niciodata si desi nu mai aveam nevoie de bani am intrat la ea in curte.
– Tanti Lina!
– Iar ti alinti copchila? Ia zi ci prostii ai mai facut di dimineata?
– Nimic tanti Lina, azi am fost cuminti, am fost sa vad capra lu’ tanti Domnica si mi-a zis sa vin sa-ti zic si matale buna dimineata ca esti in toane bune.
– Fir-ar a dracului di hartape batrana, nu-i mai agiungi mersu’ la cimitir, pupa icoanili popii. Doamni copchila ma faci sa ma inchin la ghiavol ziua in amiaza mari. Ie 3 lei di-aicea du-ti si-ti cumpara o ghiata din aceea pi bat si da-i la amigdali. Stuchesti pi poarta cand treci pi langa casa vrajitoarei.
Ma umplusem de bani, am supt dropsuri pana am facut afta pe limba.
– Ti-o batut Dumnezau nazdravana, sa mai umbli prin sat cu ciocanitoarea vopsita, zisa bunica. Erau de ras tantile astea de la tara.

Advertisements