Cicăleli

rodin's kiss

Anticoroziv

– Lili, dă drumul la uşă, că o sparg, să dea dracul …
– Ce-ai păţit? Ţi-a luat foc cursul de rezistenţă?
– M-am certat cu Robert, înnebunesc, fată! Am venit să-mi dai un sfat, pari aşa … că le ştii pe toate …
– Ha! Eu? Glumeşti! Mă cert cu Emi la fiecare trei luni şi e singurul care a rezistat în programă mai mult de un an de zile. Ce sfat să-ţi dau? Cum să-l pui pe fugă în 10 minute, folosind doar patru cuvinte?
– Iar v-aţi certat? Cine dă papucii cui? De ce vorbeşti în şoaptă, că nu-i nimeni în cameră?
– E un mister, un triunghi amoros de ordinul Bermudelor. Închide uşa după tine, cu cheia şi vorbeşte cu gura mică …
– Ai datorii la ţigări?
– Am datoria să mă liniştesc, înainte de a iniţia o faptă reprobabilă, ca de pildă să te strâng pe tine de gât, dacă nu taci odată!
– Ţi-a dat migrena peste cap?
– Migrena mea are două picioare, ochi plângăreţi, de Saint-Bernard şi se foloseşte de sentimente pure şi liniare, ca să-şi atingă scopurile egoiste şi superficiale.
– Ai început să vezi omuleţi, mă duc la farmacie să-ţi iau nişte algocalmin … deşi, sinceră să fiu, mai bine ai încerca cu terapie. Se ia drăcia asta?
– Care? Mă-sa? E la pachet cu Emi. Cum stă îmbufnat odorul, cum se apucă mămica să descâlcească tainele centrului de irigaţie. Dacă e weekend, vin şi unchiul Costin, verişoara Carina şi două nepoate gemene.
– Vă pregătiţi de botez?
– Nu, tâmpito. Vreau să-l las. Să mai aibă şi altele şansa să întâlnească aşa noroc.
– Dacă nu mă mai împac cu Robert, l-aş putea lua eu …
– Chiar îţi recomand. Robert stă toată ziua la bibliotecă şi te ia de mână doar ca să-ţi deseneze pe palmă nu ştiu ce maşină-unealtă. Nici nu vreau să mă gândesc cam ce matriţer se visează el, când te pupă. Ăsta o să inventeze strungul automat de excitare manuală – adică cum să faci laba la laborator, când n-ai chef să vorbeşti cu nevasta.
– Lili! Eşti teribilă! Ştii că-l iubesc …
– Parcă ziceai că-l laşi şi te ocupi puţin de incertitudinile lui Emi …
– Nu, fată! Eu nu umblu cu iubiţii prietenelor mele!
– I-am dat papucii. Nu-i iubitul nimănui. Sau mai bine zis, nu e iubitul nici unei cunoscute, aşa că nu te mai lamenta degeaba. Dacă-l scoţi la cafea, promit să o rog pe Marina să-i arate lui Robert cum se schimbă faţa de pernă, când n-ai maşină de spălat.
– Credeam că le-a arătat deja la toţi …
– Lui Robert nu, că nu-şi doreşte să-i apară cutia de viteze în proiectul de mecanisme.
– În proiectul … ce dracu’ vorbeşti acolo?
– Aoleu! Păi nu ziceai că începeţi să vă înmulţiţi abia după căsătorie? Doamne, abia am terminat de copiat de la el schema magnetofonului, pentru proiect … să dea dracii dacă nu e un geniu. Ăsta te iubeşte, se vede din detalii … Ce faci, plângi?
– A proiectat dragostea noastră, unică şi atemporală pe coli A zero?
– Nu fi proastă, uite aici, în colţ, e un A perfect, de la Ana, rămâi în istoria Politehnicii, fată!
– Emi ce proiecte are la Universitate?
– Clasicii ruşi. Imaginează-ţi Karenina, numele te avantajează … vă văd deja valsând, sorbindu-vă din ochi şi mă-sa … Aoleu, se aud paşi. Ssst! Asta-i regina-mamă.
– Dupa ce o cunoşti?
– Când merge, tocurile bat ‘Pentru Eliza’ lui taica Beethoven.
– Pe bune?
– Nu, proasto. E singura dresoare de toc cui care foloseşte doar Chanel 5. Linişte!
– Lili! Ştiu că eşti înăuntru, aşa faci de fiecare dată, deschide uşa! Emi refuză să iasă din casă. A trebuit să-i fac iar învârtită cu mere, să-l scot din depresie.
– Scorpia, învârtita cu mere e preferata mea, mă gâdilă după ureche … Du-te tu şi deschide, Ana, şi spune-i că am ieşit la un film, eu mă bag în dulap.

– Bună seara!
– Bună. Tu cine eşti?
– Ana, o colegă de-a lui Lili.
– Ce cauţi aici? Unde-i moţata?
– Care moţată? Lili? Doamne, să audă cum îi spuneţi …
– Dacă vrei să traieşti, îţi ţii gura închisă … Unde e?
– Ăăă … e la film, cu unu’ Robert, care reinventează biela-manivela …
– Nu ştiu despre ce naiba vorbeşti … Ea e setată pe Emi, am avut grijă să-i prezint numai idioţi. Cine-i tâmpita care l-a introdus pe Robert ăsta în poveste?
– Eu … ştiţi, Robert era prietenul meu şi ne-am certat şi Lili a zis să încerc cu Emi şi …
– Nu pot să cred! Ce lipsă de consecvenţă! Asta se dobândeşte doar la maturitate, mă tem că prietenia ce i-am oferit a copleşit-o şi a confuzat-o într-o foarte dinamică măsură.
– Mamă, ce cauţi aici? Ţi-am spus să ne laşi în pace! Gata! De mâine nu mai răspundem la sonerie! N-ai decât să baţi la uşa vecinilor!
– S-a terminat divorţul Popeştilor?
– Mamă!
– Bine, bine, dacă mai întârziai puţin, o scoteam din baie.
– Nu e in baie, e la film cu Robert!
– Robert şi-a pierdut ochelarii şi te caută la etajul doi, în locul tău m-aş grăbi, să n-apuce să le pipăie chiar pe toate …
– Fug … mersi …
– Lili, am bilete la teatru, e Albulescu şi e în trei-sferturi de oră!
– Şi eu te iubesc. Doar până la închiderea stagiunii.
– Te-ai gândit vreodată, că am putea fi fericiţi şi la balet?

Reclame

Un gând despre “Cicăleli

  1. The line it is drawn
    The curse it is cast
    The slow one now
    Will later be fast
    As the present now
    Will later be past
    The order is
    Rapidly fadin’
    And the first one now
    Will later be last
    For the times they are a-changin’

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.