Gura leului din grădina ateului

Prinţul bondar dichisea în oglindă pântec impunător, în mantie de-albină, de când se ridicase, dinastic, la putere, primea zilnic polen şi ofrande de miere, îi mai plăcea, ades, Măriei-sale să tragă cu urechea la zumzăit, pe coridoare. Aşa află, în miez de noapte furtunoasă, că dintre toate Gura-leului, deşi nu cea frumoasă, era cea mai … Mai mult Gura leului din grădina ateului