Umbră de om bun

Am întâlnit odată un om bun. Închisesem ușa unei tristeți inacceptabile și pluteam, confuz, pe canalele venețiene ale zilelor pierdute de sens. Gondolele orelor cu gând de amiciție știau deja pe de rost drumul până la economia de piață. Congelatorul mă întreabă mereu despre cele mai năzdrăvane arome de verișoare înghețate. Urăsc menta, urăsc rece … Mai mult Umbră de om bun

Iubitul tuturor

L-am așteptat acasă, nu voiam să-l împart cu altcineva. – Singurică, singurică? – Nici nu ai deschis bine ochii și te-ai mânjit deja de clișee! Speram să aduci ceva nou în viața mea … – Îți plac sau nu, mă vrei sau nu, ăsta sunt, nu ai de ales! – Poate dacă mai aștept … … Mai mult Iubitul tuturor

Amoraş (29.08.2015)

(Google search) Era ora închiderii şi barmanul stinsese luminile din sală. Împărţeau aceeaşi sticlă de vin, ultima pusă la vânzare. Săltaţi pe scaunele scurte de spătar, la capetele opuse ale barului, ea – vest, el – est, ridicau paharul, unul în sănătatea celuilalt, după fiecare înghiţitură. Barmanul le umplea câte puţin paharele, nu-i voia plecaţi … Mai mult Amoraş (29.08.2015)

Ceasuri de seară

(http://www.galleriaprovenza.com/photography/kaimana-sunset) Când timpul se dezminte de secunde, luându-şi prea în serios flirtul de golan, marea-şi ascunde timiditatea-n unde, un pescar oftează, dând cu capul de norii din tavan. Exasperată de toanele de băiat rău, de pofta amorală de vid şi răzbunare, frumoasa se lasă înghiţită de friguri şi de hău, minutele-l aplaudă, cerând o nouă … Mai mult Ceasuri de seară

Fereşte-mă, Doamne, de bărbaţii buni la pat!

(Image from www.hairstyle.guru) Fereşte-mă, Doamne, de bărbaţii buni la pat că din ăia complexaţi nu mai găsesc nici eu! Când m-am apucat de scris poveşti, m-am convins, de una singură, că umorul e o formă de luptă, în partizanat, împotriva durerii, un pumn dat, pe negândite, depresiei, o scăpare. S-a dovedit a fi o scăpare pe … Mai mult Fereşte-mă, Doamne, de bărbaţii buni la pat!

Arvună sentimentală (1.08.2015)

(Pinterest)   Începuse să mă doară capul cumplit şi alunecam, ameţită, pe străduţele înguste şi întortocheate. Purtam o bluză albă, ţărănească. Deschisesem încă un nasture la piept, simţeam că mă sufoc. Căsuţele cu fereşti întunecate se strângeau în jurul meu şi mă urmăreau ochi bătrâni, obosiţi, perforându-mi ceafa cu lehamite. Când privirile mi-au căzut pe … Mai mult Arvună sentimentală (1.08.2015)