Întoarcerea în viul de sămânță

La limita de ceară a destinului zăcea un pețiol, un zbor fără petale lăsat în cercul gol, parfumul și-l pierduse odată cu dinții de polen, prea verde pentru iad, mumificarea îi pândea crezul peren. Timpul, plătit cu ziua de ambii lui stăpâni, împacheta-n putreziciune ultima boare din plămâni și promitea în schimbul semnăturii în favoarea … Mai mult Întoarcerea în viul de sămânță