Păcatele albe

– Unde te duci? Gerul e greu de dus pe umeri, e-un mort în soare … – Mă duc la casa lui Dumnezeu, să îl colind pentr-o ninsoare. Cerul, flămând, s-a subțiat, pe clopot s-a deschis o rană, cuvântul s-a întunecat, altarul s-a dat de pomană. Mi-e teamă că a obosit să peticească saci de … Mai mult Păcatele albe

Heruvimisme

 (Photo from www.videoblocks.com) Sunt un înger. Un amărât de înger, călător de marfar. Sigur că vorbesc cu Dumnezeu, zi şi noapte, are un fetiş pentru căşti. Nu ni se mai dau demult aripi, până şi la pene s-a ajuns să se facă economie. Cine crede că dracul a inventat smart watch-urile mai are de învăţat! Ca … Mai mult Heruvimisme

Suflete vacante

(Cinnamon hearts , nearof.com) Nu mai cunosc pe nimeni în oraşul acesta, în vuietul străzii, în cartea de bucate, nu mai cunosc pe nimeni care să-mi fi păstrat un zâmbet, nimeni care să strige şi să acuze ziua de păcate. Împart nişte pâine doar cu cuvintele, nefolosite, cuminţi şi atât de frumoase, dar muzica aparţine … Mai mult Suflete vacante

Povestea oului tăvălit (10.04.2015)

  Acest text poate fi socotit ofensator în Săptămâna Patimilor, aşa că vă sfătuiesc, cu blândeţe, să-l citiţi când v-aţi reîncărcat deja cu umor, după noaptea de Înviere. Acum aproximativ 13.8 miliarde de ani (zice wikipedia, putea fi şi mai rău!), după marele Big Bang (un wow! de pe vremea aceea) a apărut viaţa pe … Mai mult Povestea oului tăvălit (10.04.2015)

Capricii

Când ziua îngână al nopţii ison, când o prinde de mână, dar o pierde în zbor, păcatele lumii zvâcnesc în pământ, frământându-i tăcerea, ascunzându-se de cuvânt. Te ridici din mine, te aşezi în genunchi, rugăciune ţi-e gândul, înfigând în rărunchi visul pur al tăcerii, fugărit azi de gloate, care târâie vuiete scrijelite pe coate. Îţi … Mai mult Capricii