Viața ca o nucă

Sunt oameni rânduiți să-mi conviețuiască aproapele, flamele unindu-ne în aceeași lumânare. Pe unii nu-i cunosc aproape deloc, zilele nu se sfiesc în a-mi scoate ochii cu hangerul tuturor clipelor, și vesele, și triste, în care m-am înșelat. Sunt apoi oameni aflați la mare distanță, fără rușine de departe, pe care îi cunosc ca pe propria-mi … Mai mult Viața ca o nucă

Lumina întunericului

Nu există întuneric, există doar o stare de exil a luminii alungate în odihnă, în așteptare, nu de rele, nu de nebănuite, ci de adevăr, de cele arătate. E o oboseală a realității, o sfârșeală în a cerși atenția purtătorilor de ochelari, făcuți, nu născuți, un frig al existenței, lăsate, pedagogic, în frumusețea neînțeleasă a … Mai mult Lumina întunericului

Magie neagră, doliu sufletesc

(Image from https://www.123rf.com) Moşneagul se lăsă să cadă pe scările de la intrare. Casa era veche, lemnul scârţâia reumatic şi nici el nu mai avea dinţi să muşte din tinereţe. Scoase un săculeţ de tutun din buzunarul cămeşoiului, îşi rulă o ţigară şi se lăsă pe un cot. Soarele aruncă umbrele pe foc. Vâlvătaia muncea sufletul pământului, moşul … Mai mult Magie neagră, doliu sufletesc

Gri metalic

(Lovers, art by Christian Schloe) Iubirea se întorcea acasă. După mai bine de 100 de ani. Fusese eradicată de pe Pământ. Decăzută din toate dreptcredinţele. Arsă odată cu rugul conştiinţei. Ego-ul s-a delimitat de mila lui Dumnezeu. La început cetatea s-a îngropat, fericită, sub straturi groase de prosperitate. Iubirea fusese acuzată că deşi de la … Mai mult Gri metalic

Dragoste şi trădări, la hotar

(Image from http://www.wallpaperbetter.com) Diavolul a văzut-o ca pe o oportunitate. Dumnezeu i-a întins o plasă. Şi o rugăminte. Să cumpere şi vin, şi peşte. Răul dispreţuieşte bătrâneţea, e flămând de tinereţe, de curat. Dragostea, care ar fi trebuit să fie o spirală a perfecţiunii, o îmbrăţişare de lumină şi întuneric, de păcat şi sublim, a fost … Mai mult Dragoste şi trădări, la hotar

Dor sezonier

(Boucher Hummingbird brooch, Pinterest) Dă-mi de veste când plâng cireşii, cu lacrimi grele, de rubin, când mă întreabă, pe-nserat, măceşii de ce adorm pe gânduri cu toane de pelin. Dă-mi de veste când arde pe rug grâul, când macii îşi ascund pudoarea în mister, când pământul îşi îmbrăţişează râul şi împreună adoptă copii căzuţi din … Mai mult Dor sezonier

Cuvinte înflorite

(Image from videohive.net) Dumnezeu e Viaţa. Universul e decor şi un pic de scenariu. Nu cred că Dumnezeu le-a creat chiar pe toate, poate doar pe cele fundamentale, dar a pus în Creaţie porţii din sine, suflul de viaţă, s-a risipit, cu încredere. Evoluţia, biruinţa timpului asupra trecutului, s-a ocupat de restul, aşa după cum avea … Mai mult Cuvinte înflorite