Fără trenă

Pe când încă ne purtam ca doi nebuni, trăgând în fiecare gară semnalul de alarmă, zburam pe şine în trenuri cu cărbuni, lăsam în urmă nori de fum şi larmă, purtam pe mânecă-al funinginei sărut şi tu răcneai, s-alungi din cale corbii, caii-putere îşi cereau dreptul la păscut, duceam pe pleoape dragostea, ca orbii, dar … Mai mult Fără trenă

Pete pe destin

Cafeaua se răcise. Îşi aprinse o ţigară. Acasă nu fuma niciodată. De fapt, nu fuma. Întârzia. Femeia din casă simţea la fel. O văzu lipindu-se de perdele, în aşteptare. Era foarte tânără şi foarte frumoasă. Sânii împungeau ţesătura transparentă, curioşi şi nerăbdători. Fata era goală şi fără să fie deranjată de maşina parcată în vecinătate, … Mai mult Pete pe destin