Moare baba

  Ţaţa Aneta stătea în pat, rezemată de perne, tamponându-şi buzele vinete cu tivul tulpanului şi suspinând în pumnul strâns. „Mor, simt cî di data asta mor!” „De-asta ne-ai chemat? Ai mai murit di vreo trii ori! Hai, bre, dă-ti gios din pat şî fă ceva di mâncari, de-aici aud porcul guiţând di foami, ci … Mai mult Moare baba

A murit Dumitru

Se certase cu primarul de la o bucată de pământ, pe care hoţomanul i-o dăduse fiică-sii să-şi facă casă cu cerdac, în mijlocul satului, lângă fântăna lui cu apă sălcie. Trei generaţii de Todiraşi săpaseră să dea de apă şi la sfârşit o găsiră, săracă, cu gust a lehamite şi o lăsară să doarmă, sub … Mai mult A murit Dumitru

Hai, Catrină!

Pe vremea când Dumnezeu se săturase să tot meargă pe jos, boierii dădeau, de bunăvoie, pomeni la biserică, iar popa era tartor în sat, a fost un flăcău, vrednic, copil de vădană, frumos, dar lipsit de pământ. Tată-său dăduse totul pe băutură, până când iapa, săturându-se de bici şi călcâie în burtă, l-a azvârlit de … Mai mult Hai, Catrină!

Ana, Ioana, Maria, suflete cu răni

Foto Romulus Vuia – Ţărănci, Drăgoeni – sursa http://www.oracoolblog.wordpress.com – Mirifica Romanie   Seara îşi târâia sandalele lăbărţate de ultima ploaie pe cer. Le lepădă din picioare şi le atârnă în nişte cuiere de brad. N-avea stele, aşa că trăgea după ea nişte ţoale de vânt, şleampătă şi plină de zdrenţe. Noaptea, nu exista alta … Mai mult Ana, Ioana, Maria, suflete cu răni