Lumină de ținut minte

Pusesem deja opt lacăte la valiză, în Ucraina se fura și coaja de pe ou, și mă pregăteam să plec când a apărut camerista.

-E plin de politicieni în fața hotelului, avionul are întârziere.

-Ce politicieni?

-De la vest, că ăia de la est au treabă pe la casele lor. Ăștia de veniră și-au redus săptămâna de lucru. Trăiesc din ciubuc.

M-am uitat pe fereastră. Altădată i-ar fi pândit cupidonii, acum dronele le făceau poze pentru conturile de rețele sociale ale serviciilor secrete. În mijlocul lor, cu mâna în pantalonii mulați, scărpinându-se, stăteau cinci indivizi cu tricouri khaki.

-Cu ce ocazie? am întrebat.

-Expoziție de pictură: “Mere verzi”. Nu au mai fost atâția de când i-a sponsorizat Bill.

-Billy the goat?

-Ptiu, ce a mai fi și ăla! Bill! Domnul acela care ne-a dat vaccin după ce s-a strigat deșteptarea.

Marțafoii veniseră să pupe inelul diavolului și când colo l-au găsit cu inelarul lipsă!

Bucciii în khaki semnau hârtii pe bani. Neigienic. Din mulțime a fost împins un pian, pentru a se verifica care era președintele. Președintele nu mai era pentru că îl lovisem cu ciocanul, taman în vederea din frunte, când m-a întrebat ce limbă vorbea mama. Toți cei cinci indivizi în khaki aveau vânătăi pe frunte. Acolo îi pupa doamna de la Bruxelles, ca să nu simtă lipsa. Odată cu pianul și-au făcut loc din mulțime și împărțitori de bombonele Maestrul & Margareta. Politicienilor, învățați să ia pe degeaba, nici nu le-a trecut prin minte că ar putea fi otrăvite! Dintr-un satelit a căzut peste ei o cameră galbenă. Spre norocul meu eram expertă în vitamina C.

Ucrainenii se țineau de spectacole, teatrul însă le fusese interzis, chiar de către președintele khaki. Politicienii au fost invitați la dineu, bombonelele le stricau deja dinții. Din bagajele lor, mii de coțofene s-au repezit în căutarea sclipitoarelor. Ciorile își râdeau în barbă, nu aveau chef să mai dea de gol ploaia.

Am încercat să mă strecor afară din hotel, recepționerul a alergat după mine.

-Un telefon de la … și mi-a făcut cu ochiul.

Bill mânuia un calculator.

-Ce face? i-am șoptit recepționerului.

-Calculează să vadă dacă mănâncă rață sau curcan.

-În post?

-Ăștia sunt de altă religie.

-Cum se spune corect: Săgețica sau Degețica?

-Doamnă, nu mai vorbiți așa de frumos că se îndrăgostește și de dumneavoastră!

-De cine s-a mai îndrăgostit?

-De toată insula lui Epstein, cel cu moartea prin relativitate.

La telefon era domnul Putin. Trecând pe lângă Bill, i-am luat servieta. L-am rugat pe recepționer să transfere hârtiile din servietă în valiză și apoi să întoarcă, discret, servieta proprietarului de sensibilități. Sau senilități. Nu e nevoie să vă întrebați de unde știam cifrul, noaptea armelor luase sfârșit, îngerul fusese străpuns de propriile cuțite lungi și acum îl plimbau ca pe cinci reclame la produse anti-rugină. Mirosea a dadaism de la șapte poște.

Domnul Putin a impus pacea, așa după cum a promis. Happy Easter, sectanților, iar ați confundat datele!

Lângă taxi altă surpriză!

-Dă bucuriei! Dă bucuriei!

Ludwig cerșea cu nerușinare. Nu exista nicio uniune europeană, oamenii fuseseră păcăliți să se închine băiatului tocmit la capre, când toată lumea știe că în poveste nu e loc decât pentru un ciobănaș.

În Moldova, domnița Sandu își dădea singură cu linia la palmă, pentru rezultate proaste la învățătură.

“-Domnule K., e adevărat că ați încercat să forțați ușa de la camera cu lichidități?

-Nu e adevărat. Nu am forțat, nu am știut că au schimbat codul.

-V-au prins cu ciocanul în mână.

-Nu era al meu, pictorul m-a rugat să-l țin până se zugrăvea biroul.

-Pictorul susține că a îngropat penelul războiului.

-Pictorul face afaceri cu gândaci!

-Domnule K., ce-aveați de gând?

-Ce-aveam de gând?

-Ce-aveați de gând cu procesul?

-Să-mi caut avocat.

-Cam câte secretare de avocat ați consultat?

-Doar nu era să cer sfaturi de la femeia de serviciu!

-Domnule K., credeți că ați făcut mult zgomot pentru nimic?

-Cum nimic? Cum nimic???

-Judecătorul a respectat legea.

-Bănuiesc.

-Pe cine bănuiți?

-Pe A, B și C!

-Ca în triunghi?

-Ca niște măgari!

-Domnule K. nu aveți nici drepturi de autor și vi s-a terminat și povestea, suferiți?

-Ca un câine.”