Curge lumină din cer, întunericul își caută salvarea într-un ultim ungher, dar stropul de gheață i-a tăiat deja calea, oceanul i-a înlănțuit sub nisipuri chemarea. Curge dumnezeire din cer, adevărul îndepărtează pulberea de mister, vechi idolatrii își năruiesc visul de piatră, ploaia învinge îndărătnicia din pată.
Toate stelele aveau chef de vorbă. Dumnezeu căută puțină tăcere, cât să răsădească câteva fire noi de Viață. Strigătele de ajutor au izbucnit deodată și nu dădeau semn să se potolească. Dumnezeu se uită spre Pământ, intenționase să se odihnească un pic, dar oamenii nu se mai potoleau nici măcar duminica. Mai aruncă o privire … Mai mult Ce-ai furat de la Dumnezeu?
Ați văzut vreodată frunze zburând, precum păsările, precum îngerii fără viză de rezidență? Le-ați auzit susurându-și una alteia cuvinte mici, grăbite, de încurajare? Le-ați auzit zgribulind și maimuțărind vântul? Ați văzut vreodată frunze zburând, fără bilet, fără planuri de vacanță, căutând aeroporturi din ochi, interesate doar de oferte de apă plată, fie și înghețată? Ați … Mai mult Gând curat, de ploaie ruginită
Orașul s-a îndepărtat de sat până i s-a pierdut urma. Femeilor li s-a promis fericire, li s-a tăiat, la schimb, părul. Li s-au dat cărți. Ieftine. Cele scumpe erau păstrate în ediții speciale în bibliotecile dedicate celor aleși să plângă în public. Rugăciunile nu mai erau permise, bărbații se făceau de rușine în public, măscărind … Mai mult Aripi plânse de cuvânt
A fost odată un om sărac. Trăise o vreme în pustiu, dar cugetul îl muștruluia că nu căutase bunăstare, așa că se porni la drum, să caute alți oameni, ca să învețe. În drumul său, omul sărac se poticni de o mână de draci care zideau un templu hidos în jurul unei mulțimi de oameni. … Mai mult Se face Lumină
“Now, my dear friend – now, for your sins, you are to suffer the infliction of a long gossip letter. I tell you distinctly that I am going to punish you for all your impertinences by being as tedious, as discursive, as incoherent, and as unsatisfactory as possible.” – Edgar Allan Poe, “Mellonta tauta” Deloc … Mai mult Poeper și cinstit
Soarele lui noiembrie și-a strâns puterile dintr-o limonadă, miez dulce-amărui și raze mult mai leneșe, zemoase. Un grup de turiști călătorit prin misterul unei Pavlove a strâmbat nemulțumit din nas, stelele de turtă dulce și cele de zahăr candel au licărit în caramelizări de indignare. Toți sateliții au fost ochi și urechi când Pământului au … Mai mult Indispozițiile lui Saturn
Cuvânt Înainte Această mini-încercare de roman, publicată în foileton, se dorește a fi o parodie a celui mai cunoscut roman al lui Bulgakov, un subiect analizat de pe cealaltă parte de opinie religioasă. Aspiră la propriul șarm, fără a se agăța de celebritatea altora. Această Margaretă nu are nevoie de niciun maestru. Poștașul se scutură … Mai mult Lumina pierdută a sufletelor de funingine I
Într-un sat uitat de lume, pe-o costișă fără nume, își ducea zilele, și cu greul și cu ușorul, Baba Fleanca. Baba Fleanca avea o casă mai mult dărăpănată decât ridicată, un cocoș care se rezuma la trei cântaturi, o vacă demnă de Cartea Recordurilor și o curte plină de găini. Deși povestea ar fi trebuit … Mai mult Baba Fleanca
Îmi aduc aminte că bunicul a lucrat la ea singurii doi ani pe care i-a primit ca pensie. O bicicletă cu niște aripi de cârpe și pene și o șa îmbrăcată în staniol. Pentru o vreme, după plecare bunicului, m-am luat cu școala și am uitat-o în beci. Într-una din iernile acelea cu zăpadă scârțâietoare … Mai mult Prietena timpului
