M-a întrebat Dumnezeu: – Ei, cum e printre oameni? Ce părere ai? – Care oameni? i-am răspuns, căci nu-mi place să trag de timp după cum văd că e obiceiul pe Pământ. Nu am întâlnit decât parameci … și poate câteva amibe. Inspirând economia de piață, Dumnezeu a permis accesul produselor de import la marile … Mai mult Monologuri expropriate
Nu-mi trecuse niciodată prin minte că adevărul s-ar putea ascunde de cuvinte, că-n timp ce-mi educam pronunția, să-l rostesc, se transformase, cameleonic, în principiu nefiresc. Adevărul refuză să mai locuiască în tocmeli omenești, conștiințele le sunt insalubre, pe sentimente răcești, gândul i s-a izbăvit de amestecul forțat al culorii, mai trimite uneori vești, din budoarul … Mai mult Printre dinți
Vorbeam despre cai, câini și pisici, niște timbre, plictisite, se mușcau de lipici, se înconjurase de suflete fără certificat de căsătorie, un iepuraș mă ruga să-i arăt o scamatorie, el ciugulea cartofi prăjiți ce păcătuiau cu parmezan, înghițeam în secul meu declarat vegetarian, lăsa șoapte fierbinți să se strecoare între noi, ochii însă exersau tăcerea, … Mai mult Taifas
7 vieți. Dreptul de a te învârti în cerc până îți convingi jumătatea că e cazul să vă asumați numărul întreg și să vă convertiți la highlander-i. Numărul redus de nemuritori demonstrează că suferim de mersul piticului. Nici în 100 de vieți nu am reuși să ne urâm mai mult … Plecasem în vacanță, după … Mai mult Pe jumătate bine făcut
Ce mă mai poate feri de albastru, de perfecțiunea de cer neîntinată de niciun astru, de-un infinit ce nu mi se potrivește, de o culoare ce judecă tot ceea ce privește? Unde mă pot ascunde de extraordinar, de sminteala de a-ți fie ție însuți perpendicular, de sfera fără umbre, dincolo de rugozitate, unde mă pot … Mai mult Deviant
Odată, într-o cumplită formă de antichitate sufletească, în vremuri greu de imaginat dar ale căror frustrări definesc societatea de astăzi, oamenii mai erau oameni. Apoi au început să interacționeze, cerebral, și s-au lovit de erorile de fabricație. Dumnezeu nu-și definitivase încă proiectul, pe sfinți îi puteai număra pe degetele de la o mână, nu prea … Mai mult Extensii de pergamute
M-am îndrăgostit de un dinte de sticlă maronie lăsat orfan de neglijența unei sacoșe de hârtie, l-am invitat la o discuție sub cer senin, m-a mușcat de deget, lăsând în urmă o șoaptă de rubin, am căzut pradă celei mai la îndemână uimiri, nu mai întâlnisem pe nimeni care să se înțeleagă cu soarele din … Mai mult Ochi de sticlă
Cum îți aștepți marea iubire la aeroport? Făcând abstracție de nerăbdare, dacă e feminină ai face bine să te agăți de niște flori, aeroporturile închid ochii la excentricitățile florăreselor. Eu mă îndrăgostisem de un masculin. Singurul dor care i se măcina la inimioară, în vestul ce promova ciocolata amăruie, era savarina. Îl așteptam cu o … Mai mult Idilă instabilă
În noaptea frigului de lapte am prins din urmă două șoapte, le-am mărunțit în voci de ceață, luna, gravidă, mima greață, un brad cu cușma pe-o ureche îi recita, în greaca veche, povestea unor țânci de zei, pofta duhnea a ceai de tei, din rai, un sfânt ungea cu miere tăcerea buzelor de stele, lumea … Mai mult Can-can
Nejigniții sunt niște glumeți care-și găsesc sublima satisfacție în jigniri. Dacă înaintea inventării noțiunii de intelect erau de nesesizat, acum că au devenit mentalitatea le e molipsitoare. Jignirile sunt mai dorite decât citatele celebre. Nejigniții le invocă cu lumânarea. Se distrează spumos între ei, conversațiile le-ar putea fi înscrise ca sport olimpic. Pentru medalia de … Mai mult Nejigniții
