O așchie de lumină i-a spus întunericului că e de vină, vremurile s-au lepădat de minut și secundă în sufletul celor ce au ales să audă, norii s-au scuturat de urlet de fiară, din tăceri s-au ridicat rugăciuni de seară, aerul a îmbrăcat haine curate, Dumnezeu a lecuit frica de moarte. O așchie albă de … Mai mult Cuvânt de lumină
Casele înghit voci, deși nu au intestine iar stomacul le e prea leneș ca să macine gânduri. Vocile rămân întrupări firave de ignoranță expresivă. Casele trag cu urechea, forțate de împrejurări, dar obiceiul pe cât de nepoliticos pe atât de inoportun le deprimă. Casele iubesc tăcerea, sunt pustnice abile, nu întorc obrazul în nepăsări omenești. … Mai mult Casele
Pe acoperișul alb aștepta un singur gând, un gând fără umbră și fără rădăcini în pământ. Șoaptele erau făcute din adevăr, iar liniștea încuviința ascultare.
1. După acestea, Dumnezeu a încercat pe Avraam şi i-a zis: „Avraame, Avraame!” Iar el a răspuns: „Iată-mă!” 2. Şi Dumnezeu i-a zis: „Ia pe fiul tău, pe Isaac, pe singurul tău fiu, pe care-l iubeşti, şi du-te în pământul Moria şi adu-l acolo ardere de tot pe un munte, pe care ţi-l voi arăta … Mai mult Cel ce a învățat să râdă frumos
A fost odată la fel după cum se întâmplă și adeseori, a fost odată un Împărat și numai unul, al tuturor văzutelor și nevăzutelor, al tuturor gânditelor și negânditelor. Până și Lui au vrut să-i fure angajații prototipurile și împărăția dar au fost trimiși în vieți de corecție, iar la recidivare fără dezvățare au fost … Mai mult Cântarea descântărilor
Păstorul cu suflet de apă și soare, cu pași mai ușori decât fotosinteza își mână turmele eliberate de nimeni pe calea sprâncenată, departe de pleoapa căzută pe ochiul dușmănos al celui cu neliniște de capră și lup. Păstorul cu suflet de apă și soare își scapă turmele de zădărnicia fără culoare.
Nu știu dacă a fost de vină timpul sau doar străbunicul meu Dolcu, dar unul dintre ei nu a mai avut răbdare. Pe străbunica mea Luiza am prins-o chiar înainte de plecare, eu abia ce mă obișnuisem cu existența secundelor când s-a lăsat dusă de ani. Avusese pe suflet să-mi spună ceva și n-a plecat … Mai mult Suspin de nuferi
Trebuie să fi fost primăvară căci numai când înfloreau gardurile vii de se gălbejeau fețele pretendenților aveam chef să mă port ca o gospodină. În loc să importe tufe de iasomie, comunistul închipuit umpluse rafturile magazinelor cu creveți. Prăjeala îi stătea în gât până și meniului chinezesc. Nu mă puteam gândi decât la mâncare sănătoasă. … Mai mult Creveți
Vreme trece, vreme vine.* Împăratul Tuturor Văzutelor și Nevăzutelor își odihni privirile pe depărtare. “A venit timpul să se salveze”, murmură ca pentru sine. “Sunt gata de plecare, Tată!” Fata Împăratului îi smulse grijile de pe umeri. “Nu e treabă pentru femei. Împărați încrezuți în toate culorile abia așteaptă să te doboare.” “Nu sunt femeile … Mai mult Călători fără bilet
