Cuvinție (o calviție a sensului și așa împins spre abstract)

Nici cuvintele nu prea mai au cine știe ce răbdare. Se adună în ședințe de partid, extraordinare și plenipotențiare, pentru că se simt deposedate de noimă. Luptă, partizan, împotriva simbolismului reacționar. Cuvintele, odată oțărâte, îndrăcite, plimbă oamenii în lesă. Le întâlnesc pe străzi, altădată pustii, și mă gudur de gândul meu încă vagabond. Neologisme, prețiozități, … Mai mult Cuvinție (o calviție a sensului și așa împins spre abstract)

Vrut de ploaie

Bate un gând de ploaie, mințile își strâng brațele la piept, spinarea li se încovoaie, norii își lasă bătrânețile pe palme, miroase a verde, o clipă de apă adoarme.

Doi ca noi

Văd prin tine, orașe, case, geamuri înnegrite de munca la birou, câini, frunze ce sfidează serviciile publice, femei frumoase, mănuși de piele, un singur copil, aburind un plâns de foame. Trec prin tine amănuntele iubirii mele cu siguranța trasă. Mor în noi ultimele schije, ultimul război, frica de cuvânt. Văd prin tine, noapte, trec prin … Mai mult Doi ca noi

Pierduți în iubire

Prințesa se foi indignată pe taburetul din fața măsuței de toaletă. Se opri din periat, chiar și răsturnată în oglindă goliciunea tinerilor o trăgea de priviri. Îi aducea aminte de Albert și de nopțile lor pasionale, când slugi de încredere izolau aripa de vest a palatului de restul lumii. Pentru un rege considerat deja cu … Mai mult Pierduți în iubire

Nevăzutele minute

Șapte ceasuri de seară au ascuns sub o talpă de nor o comoară, bănuți aurii, înșirați ca de-o salbă, pe un fir de lumină oarbă și albă, șapte ceasuri obraznice, de dimineață, le-au șterpelit, înșirând pe ață de umbră rămasă sub fir de iarbă ghemotoace de rouă cu gust de rubarbă. Au prins bănuții vântului … Mai mult Nevăzutele minute