Un dor

(Image from http://hdwallpapersrocks.com)   Adu-mi o veste până-n drum, la poartă, m-am săturat de interesul tău pe telefon, dragostea ta e-o simfonie ce se poartă pe sub cămaşă, pe un trup afon. Nu-mi mai zâmbi din fericiri contrafăcute, vreau să îţi mângâi suspinul şi şchiopătatul din picior, când gura va grăbi să-ţi spună vrute şi nevrute … Mai mult Un dor

Direcţii abandonate

(Approaching Shadow, 1954. Photograph: Fan Ho) Şi ţi se face uneori un dor cumplit de mine şi crezi că nu mai simt, chiar dacă m-am înstrăinat, ţi-am dăruit singurătatea decupării răului din bine şi-ai preferat un braţ uscat de lauri, mausoleul destinului glorificat. Şi drumurile, ce curgeau din mine pân’ la tine, s-au îngropat sub … Mai mult Direcţii abandonate

Scări

(Garden of Earthly Delights by Hieronymus Bosch) Peste cuvinte am aşezat melodie, şi pe şoapte am aşezat melodie, din truda urechii am aşezat şi pe tăcere melodie, şi pe strigăte, pe disperarea lor, pe sunete am pus imagini, imagini fără nicio îngrădire, în mişcare, cucerind spaţiul. În jurul nostru au crescut sentimente, de jur-împrejur au … Mai mult Scări

Împărţeală la doi, divizată în paişpe

(Google search) Întâi îi îmbraci cămaşa, după o noapte fierbinte, în drum spre aburii de cafea. E încă în al nouălea cer. Când pleacă în delegaţie, îi împrumuţi bluza de pijama. E fericit, de când s-a însurat nu mai poartă decât pantalonii. Îi mai îmbraci câte un tricou, din când ân când, şi puloverul de … Mai mult Împărţeală la doi, divizată în paişpe

Tenis

(Simona Halep)   Serviciu. Mingea prinde aripi, pleacă supărată, zboară creierii capetelor de aer, tribuna derutată urmăreşte punctul, dinţii-i clănţăne cu poftă de decisiv, cealaltă rachetă aşteaptă, ascuţind un gând ofensiv. Unii închid ochii, să audă inima jocului, tic-tac, se scutură de rutină, când strigătele se rup în atac, nervii se strâng în ghemuri, agăţaţi … Mai mult Tenis

Ochi fără privire

(Art by Paulo Zerbato)   – Vorbeşte-mi despre naivi. – Oile, copacii, ţărâna .. – Răbdătorii locuitori primitivi … – Cei ce tac, purtând, fără reproş, vina. – Vorbeşte-mi despre muţenie, din cea impusă de ordine de sus. – E o stare de ebrietate, consfinţită-n utrenie, o iertare de păcat, de spate adus.

Rătăciţii cu pretenţii de eternitate

(Avery Palmer art – https://www.averypalmerart.com) Un vagabond. Trecea nestingherit şi prin viaţa mea. Venea din cine ştie ce margine de lume, bătea la uşă cu o bucurie aproape copilărească, rămânea o zi, alteori două, după care pleca, fără să-şi ia rămas bun. Pleca când eram la serviciu sau sub duş, sau trimisă după o altă … Mai mult Rătăciţii cu pretenţii de eternitate

Şi încă …

(Image from Depositphotos.com)   Ce lacrimi nu se pot abţine şi pleacă-n şir fără sfârşit? Cele din plânsul mierii de albine, ce-şi duc, de mână, perechile în infinit.