
Frunzele pășesc pe apă,
cu primăvara peste iarnă călcând,
își iau zborul de pe umerii vântului,
curățindu-se de poftele toamnei
în surghiunuri profesioniste,
organizate de ierni obișnuite să renunțe la culoare.
Memoriile, veșnic tânjind după clorofilă,
rămân agățate de nodurile scoarței
bocind, bocind …