Lumină de ținut minte

Pământul și-a întors palmele către cer să ceară iertare pentru guri de iarbă uscată, zvonuri de rouă își caută un reper, din lumină mă mai vorbesc o dată.

Sunt bine, Doamne. doar tu ce mai întrebi de mine, azinoapte încă mai ploua, pietrele tac, cuvinte le-au rămas puține. Sunt bine, Doamne. Grâul a prins miros de pâine, livezilor vântul le dă târcoale, din flori se scurge cerneala zilelor de mâine. Sunt bine, Doamne. Oamenii își dau certificate care să le ateste condiția de … Mai mult Sunt bine, Doamne

Toate mesele erau ocupate. Nu puteam deosebi asistentele medicale, asistenții, doctorii, doctorițele de musafiri, oameni de serviciu, preot, dascăl, spioni, bețivi, retrograzi sau pacienți. Toată lumea era elegant îmbrăcată, mesteca inteligent și se ținea pe-aproape de câte o carte. Până și ospătarii se opreau să-și noteze câte un titlu sau să ceară o recenzie ad-hoc. … Mai mult Lumina pierdută a sufletelor de funingine VII

Dar cine e zidarul cu epitaf solemn ce s-a dezis de piatră și minte că e lemn? Din ură, aroganță și gunoi voiește a se întoarce-n lucruri noi, dar din nisip se scurge era stearpă, iadul își urlă zadarnic obsesia de apă. Șoaptele umbrelor au ars, miros a fum, din cer a coborât, pe solzi … Mai mult O țară ca o primăvară *

Ieșirea la lumină Se-nviorează mărțișor, amintirile plâng a ploaie, nu li-i ușor, ghioceii au trădat iarna încă din ianuarie, crivățul și-a trecut limbuția pe avarie. Plămânii pământului respiră-n sămânță, testamentul nu mai recunoaște trecuta ființă, copacii se fac bine, frunza se amuză de freamătul dorinței, ziua clipește confuză. Soarele nu știe ce-l așteaptă, viața i-a … Mai mult O țară ca o primăvară

Orice părinte trebuie să se îngrijească de educația copiilor. Guvernele trebuie să asigure învățământ de calitate, etic vorbind, și profesori interesați mai mult de educație și de copii decât de salarii. Ce ziceți de tatăl meu? -Ce vrei să te faci, fata tatei? -Astronaută. -Știi că nu ai voie seara, după ora nouă, să umbli … Mai mult Brățară de aur

Dormeam mult, visam prost; dormeam puțin, n-aveam timp de dracu’ știe ce. Mătușile mele nu meditau, croșetau. Până și băbuța Marple le dicta pași de dans andrelelor. Înainte de a adormi treceam în revistă evenimentele zilei, ca să nu se apuce ele să-și caute continuări, pețitorii și alte bâlciuri vulgar mentale. Pe prima pagină, în … Mai mult Lumina pierdută a sufletelor de funingine VI

Divorțez de om, eu inelul ce n-a cerut să fie cununat, eu ce cu gândul morții nu m-am împăcat, eu divorțez de aroganța celui declarat atom. Rămân să fiu eu vorba clădită doar pe adevăr și nu cea irosită-n mireasma florilor de măr. Păstrează-ți roboții, și sateliții, și mașina, eu am să duc în coșuri … Mai mult Divorțez de om

Eu vorbesc cu Dumnezeu; nu ca un înger, nu ca o teamă, nu ca o gură de aur. Eu vorbesc cu Dumnezeu ca un copil, cu uimire, cu drăgălășenie, cuminte, dar nu numai în ascultare ci și în bucurie, uneori cu supărare, dar numai întru iertare, blamându-mi nerăbdarea de orice păcat, iar pofta de viață … Mai mult Eu vorbesc cu Dumnezeu

“I am … I am … I am, and I sooo am!” The man kept talking, and talking, filling the air with his junk diatribe until the oxygen felt nauseous, actually, the entire sky looked so pale that I felt responsible for envisioning a less painful escape. “Do you know who I am?”, I checked … Mai mult The Wasn’t One