Lumină de ținut minte

Cine a putut fi atât de nebun încât să construiască un hotel modern echipat, cu aroganță de orășean, în mijlocul unui sat de câmpie sărac, uitat până și de aducerile aminte, complet nepregătit chiar și pentru cea mai întârziată livrare de ziare de reviste? Singurul magazin universal se înghesuise și el tot la parterul hotelului. … Mai mult Con tigo

Uneori copacii se trezesc doinind, din somnuri de gheață înmugurind, tresar când pe tâmple patrule de furnici consfințesc pacea de la ora cinci. Șanse de ploaie se amestecă printre șoapte, un neînnoptat își ascunde, în grai, frica de moarte, cerul se-nclină, plăcut surprins de haina nouă, viața redefinește formula de coji de ouă, ceasurile au … Mai mult Abac

Frunzele pășesc pe apă, cu primăvara peste iarnă călcând, își iau zborul de pe umerii vântului, curățindu-se de poftele toamnei în surghiunuri profesioniste, organizate de ierni obișnuite să renunțe la culoare. Memoriile, veșnic tânjind după clorofilă, rămân agățate de nodurile scoarței bocind, bocind …

Cumințiți-vă vânturi, nu mai alergați după vieți de oameni, traficând gânduri! Nu vă mai atârnați de crengi lehuze, spânzurătorile și-au curățat plămânii în frunze! Nu mai stați la taclale cu vrăbii și ciori, prafului nu-i place să fie luat pe sus de la subsuori! Cumințiți-vă gânduri, nu mai aruncați provocări la duel în cele patru … Mai mult Lepădați de vânt, căutători de vreme bună

La ieșirea din minister aerul curat mi-a dat buzna voios în gânduri, deschizând ferestrele și scuturând împletiturile de cordele de pe neuroni. Singurul filantrop care nu mă ștersese de pe ștatele de plată mi-a scuipat pe frunte doi stropi de ploaie, să nu-mi fie de deochi. Corul filantropilor conosori care se agățaseră de mențiunea ministrului … Mai mult Lumina pierdută a sufletelor de funingine III

Din ulciorul dimineții beau scrâșnind din dinți nămeții, plâng ca după un priveghi ochii buni din ochii vechi, cer Pământului iertare visuri de-mprimăvărare, numai Timpului nu-i pasă de-a secundelor sinapsă.

O așchie de lumină i-a spus întunericului că e de vină, vremurile s-au lepădat de minut și secundă în sufletul celor ce au ales să audă, norii s-au scuturat de urlet de fiară, din tăceri s-au ridicat rugăciuni de seară, aerul a îmbrăcat haine curate, Dumnezeu a lecuit frica de moarte. O așchie albă de … Mai mult Cuvânt de lumină

Casele înghit voci, deși nu au intestine iar stomacul le e prea leneș ca să macine gânduri. Vocile rămân întrupări firave de ignoranță expresivă. Casele trag cu urechea, forțate de împrejurări, dar obiceiul, pe cât de nepoliticos pe atât de inoportun, le deprimă. Casele iubesc tăcerea, sunt pustnice abile, nu întorc obrazul în nepăsări omenești. … Mai mult Casele

Pe acoperișul alb aștepta un singur gând, un gând fără umbră și fără rădăcini în pământ. Șoaptele erau făcute din adevăr, iar liniștea încuviința ascultare.

1. După acestea, Dumnezeu a încercat pe Avraam şi i-a zis: „Avraame, Avraame!” Iar el a răspuns: „Iată-mă!” 2. Şi Dumnezeu i-a zis: „Ia pe fiul tău, pe Isaac, pe singurul tău fiu, pe care-l iubeşti, şi du-te în pământul Moria şi adu-l acolo ardere de tot pe un munte, pe care ţi-l voi arăta … Mai mult Cel ce a învățat să râdă frumos