Lăsase în urmă prăpădul și moartea, se întorcea acasă. Dintre cei cu care plecase din sat, obligați de ambițiile unor nebuni, nu mai era niciunul. Îi sfârtecase moartea, pe limbă de baionetă. Războaiele scot giulgiurile iadului la spălat, sângele se trage însă înapoi, în rana pământului, putrezind, hrănind viermii. Lumea tremură la gândul morții, dar … Mai mult De la război
M-a trezit o simulare de orăcăit. Nu era alarma ceasului. Părea să fie cealaltă, alarma pentru dioxid de carbon. Am alergat mai mult împiedicându-mă în mahmureala cămășii de noapte, probabil uitasem un ochi de aragaz deschis. Din fericire nu era așa, nu eram nălucă, ci 60% apă vie. Sunetele păreau să vină din grădină, o … Mai mult Antichități de grădină
– Luluţa, prinţesa tatii, tăticu’ se duce la spital, să-i aducă acasă pe mama şi pe prinţisor. Tu stai cu bia. Să fii cuminte, da? – Da, tati. – Luluţa, citim o poveste? Bia mă aşeză pe unul din cele două şezlonguri gemene din grădină şi începu să răsfoiască cartea de poveşti. – Ce poveste … Mai mult Prinţ şi broscoi (3.04.2015)
(Photo from http://howtowriteaeulogy.net) Cât am fost în şcoala primară toate vacanţele mi le-am petrecut cu biu, bunicul meu supererou. Fără abatere, mergeam mai întâi la Braşov, unde biu avea o verişoară rămasă fată bătrână. Te-ai fi aşteptat să găseşti o acritură, de fapt tanti C. era o doamnă cu stil , avea în casă o cameră … Mai mult Natural born killer
Moştenisem casa de la o mătuşă nemăritată. Notarul care s-a ocupat de acte nu mi-a permis să mă minunez dacă fusese fată mare … până la capăt sau numai pe o bucată de drum. Oraşul era mic, discreţia în faţa străinilor – zid de cărămidă. În rest, informaţia circula liberă, fără secrete, după cum aveam … Mai mult Sobrietate în ebrietate
„Oh, ce dulceaţă! Sigur nu e nap, ce şansă, să îmi fac de cap în pulpa asta aromată, aş zice măr … coajă bogată, miez fin, de piele întoarsă, îmi lasă vrerea duioasă şi stoarsă, adorm ronţăind, visez ronţăind şi mă trezesc încă molfăind, chiar dacă mi-e viaţa un gol de lecitină, lăsaţi-mă să mor, … Mai mult Cu gust de măr
Sunt un amalgam de chimicale irosite în natură, dar puse împreună, artificial, dacă nu mi-ar fi găsit un nume, la-ntâmplare, aş fi fost doar un sac cu îngrăşământ de flori, uzual. Grădina mă acceptă cu rele şi cu bune, uneori aproape cred că şi florile mă iubesc, aşa cum te îndrăgosteşti de doctorul ce-anume se … Mai mult Medicaţia tăcerii
Mă culc pe grădină, s-o feresc de ger, s-o apăr cu pielea-mi şi-un zâmbet stingher, să ne râdă mirese cu văluri de brumă, zăpada să-şi bată ouăle spumă, bezea de ninsoare să se lase pe şolduri, promoroaca să-ntindă peste noi drum şi poduri, să-i adorm visele din iarbă nepieptănată, s-o ascund sub frunze putrede, neîntinată, … Mai mult Irosita iernii asceză
La gardul de la răsărit, nu mai devreme de-asfințit, suspine mici vibrau, pe seară, aerul tolănit pe vară, un potir rozaliu, căzut pe gânduri semna, pe note, printre rânduri, acest lied și mă simțeam sedus, concertul de pian avea pe clape-o lacrimă ușoară. – Lipsește glasul vesel de vioară, dar m-am născut afon, culcuș c-un … Mai mult Rățușca cea urâtă, varianta ‘floră fără manele’
Când te îndrăgosteşti, parcă toate legumele sunt bio şi vrei să ţină o viaţă întreagă. Cu căsniciile s-a stricat treaba, s-au altoit soiuri mai vechi, au apărut specii noi, iar divorţul protejat prin lege a luat forme civilizate. Au apărut roşii cu arhitectură de căpşună, castraveţi cu ten de kiwi şi dovleac cu miros de … Mai mult Dragostea mea – ridichea uriaşă
